REVOLUTIE MOLDOVA: luglio 2009

venerdì 31 luglio 2009

Vittoria a rischio.

31.07.2009

Da Chişinău, scrive Iulian Lungu

Un seggio elettorale a Chisinau (OSCE) Le elezioni anticipate in Moldavia disegnano un nuovo panorama politico: i comunisti perdono la maggioranza e l'opposizione può formare il nuovo governo. Resta però sul tavolo il problema più spinoso, l'elezione del nuovo capo di stato.

Il rischio è quello di instabilità perdurante
“Il giorno dopo le elezioni i cittadini moldavi si sveglieranno in un paese diverso”. La promessa fatta nel giorno delle consultazioni anticipate del 29 luglio da Vladimir Filat, leader del Partito liberal-democratico, sembra essere vicina a trasformarsi in realtà. I risultati definitivi, infatti, disegnano a Chişinău una nuova cornice politica: per la prima volta negli ultimi otto anni il Partito dei comunisti non sarà in grado di formare la maggioranza nel parlamento della Moldavia. Dopo lo spoglio del 99,8% delle schede, la Commissione elettorale centrale ha reso noti i seguenti risultati: al Partito dei comunisti va il 44,76% dei voti (48 seggi), al Partito liberal-democratico il 16,55% (18 seggi), al Partito liberale il 14,61% (15 seggi), al Partito democratico il 12,55% (13 seggi), all'Alleanza “Moldavia nostra” il 7,35% (7 seggi).
L'intervista di Radio3 Mondo al nostro inviato
Una galleria fotografica sui giorni delle elezioni a Chisinau L'affluenza a queste elezioni anticipate è stata del 58.8%, contro il 57.55% delle consultazione tenute il 5 aprile scorso. Non si è quindi verificato lo scenario di bassissima affluenza prospettato dai partiti di opposizione dopo la decisione dei comunisti di tenere le nuove elezioni in piena estate, e in più di mercoledì. Questi risultati escludono per i comunisti la possibilità di formare una maggioranza parlamentare, visto che nel suo insieme i partiti di opposizione ottengono 53 seggi (su un totale di 101), contro i 48 del partito oggi al governo. I leader dei partiti di opposizione hanno già annunciato che intendono dare vita ad una coalizione in grado di eleggere gli organi interni del parlamento e di formare un nuovo esecutivo. Dopo l'annuncio dei risultati elettorali, Vladimir Filat ha espresso le sue congratulazioni al popolo moldavo, ed espresso la speranza che il Partito dei comunisti riconosca la sconfitta e accetti il suo nuovo ruolo di forza di opposizione. Allo stesso tempo Dorin Chirtoacă, sindaco di Chişinău e vice presidente del Partito liberale ha denunciato all'opinione pubblica che anche questo turno elettorale non può essere definito come corretto e democratico. Secondo Chirtoacă, in assenza di brogli il Partito dei comunisti non sarebbe arrivato ad ottenere nemmeno il 30% dei voti. Nonostante le denunce di brogli, la giornata elettorale è stata in generale tranquilla, e questo ha portato al giudizio sostanzialmente positivo degli osservatori locali ed internazionali, che ne hanno convalidato i risultati. Marian Lupu, ora leader del Partito democratico, ma recentemente presidente del parlamento e membro del Partito dei comunisti, subito dopo il voto si è affrettato a dichiarare che “il Partito democratico non entrerà in coalizione con i comunisti, visto che la nostra formazione politica vuole dare il suo contributo per gettare le basi ad un nuovo inizio per la Moldavia”. Molti osservatori politici sottolineano il ruolo centrale di Lupu e del suo partito per la creazione di un nuovo equilibrio politico nel paese. Corre voce che il Partito dei comunisti non abbia del tutto rinunciato a tentare un compromesso con Lupu, per attirare il Partito democratico in una coalizione che sarebbe in grado oltre che di formare una maggioranza in parlamento, di superare lo scoglio dell'elezione del nuovo presidente moldavo. Al momento, però, i leader democratici sembrano orientati a formare una maggioranza con i partiti liberali presenti nel nuovo parlamento di Chişinău. D'altro canto, l'opposizione non è al momento in grado di eleggere il nuovo presidente. Quindi, per evitare un nuovo scioglimento del parlamento, tutte le forze politiche, compresi i comunisti, dovranno intraprendere un processo negoziale che si preannuncia tutt'altro che facile. Vladimir Ţurcan, ex vice-presidente del parlamento, uno dei leader comunisti, ha dichiarato che “una coalizione contro il Partito dei comunisti non sarà in grado di risolvere il problema più spinoso, e cioè l'elezione del nuovo presidente”. Al momento, a prescindere dai vari possibili scenari di creazione di una nuova maggioranza in parlamento, il consenso per eleggere il nuovo capo di stato sembra molto lontano dal poter essere raggiunto. Questo significa che, nonostante i risultati elettorali, la Moldavia potrebbe venire a trovarsi in una situazione altamente instabile.

venerdì 24 luglio 2009

http://www.youtube.com/watch?v=6IrLvY_Wxos

http://www.youtube.com/watch?v=BjFpWcfew6s&NR=1

http://www.youtube.com/watch?v=o54lb-4SaIg&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=QbIq0EmuZgE&feature=related

sabato 11 luglio 2009

Demoniada moldovenească - fraudele din 5 aprilie 2009 (II).

Pavel Păduraru
După alegerile locale din 2007, în majoritatea localităţilor din RM au învins partidele necomuniste. Deci, dacă au şi existat fraude, acestea au fost comise de democraţi… Este explicaţia prin care Voronin, CEC şi ceilalţi acoliţi ai săi încearcă să manipuleze opinia publică atunci când Opoziţia atenţionează asupra fraudării masive a scrutinului din 5 aprilie. Şi de data aceasta, se pare, comuniştii mizează pe dezinformarea unei mari părţi a populaţiei prin intermediul televiziunilor controlate de către PCRM şi protejate de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
Într-adevăr, majoritatea primarilor nu sunt comunişti. Însă nu şefii administraţiilor publice locale au făcut parte din Consiliile electorale de circumscripţie şi din birourile electorale, ci reprezentanţii partidelor din parlamentul de legislatura a XVI-a, în funcţie de numărul de mandate pe care le deţineau. Adică, în cele 1978 de secţii de votare, circa 98% le deţineau comuniştii, iar PPCD, PD şi AMN aveau câte un reprezentant. Aşa cum PCRM şi PPCD sunt aceeaşi echipă, întregul control în birourile electorale l-au deţinut anume oamenii lui Voronin. Respectiv, doar ei puteau să schimbe urnele, să elibereze unor persoane mai multe buletine de vot, să introducă liste suspecte, să profaneze morţii, să-şi bată joc de oamenii cu dereglări psihice şi, în consecinţă, să rămână nepedepsiţi.
Probele descoperite de Opoziţie se contrazic totalmente cu ultimele declaraţii ale comuniştilor privind corectitudinea alegerilor. Mai mult, în urma ultimelor indicaţii ale başkanului UTA „Gagauz-Yeri”, Mihail Formuzal, primarii din autonomie au verificat listele electorale şi au descoperit că din 128 de mii de alegători incluşi în liste la 5 aprilie, doar 106 mii sunt vii, se află în ţară şi sunt apţi să voteze. În ce scop au fost folosite restul 22 de mii de buletine de vot? Vă prezentăm mai jos alte fraude din scenariul comunist de falsificare a alegerilor din 5 aprilie, care dau un răspuns şi la această întrebare.
S-au folosit şi liste electorale de la alegerile din 2005
În afară de listele suplimentare şi cele de votare la domiciliu neautentificate, care erau folosite în mod dubios de către membrii birourilor electorale şi în care votau mii de persoane fără acte de identitate, precum şi a listelor suspecte, care nu conţineau nicio dovadă că ar avea vreo legătură cu scrutinul, la 5 aprilie s-au folosit inclusiv liste de la alegerile parlamentare din 6 martie 2005. O asemenea listă suplimentară, formată din 37 de persoane, a fost găsită la secţia nr. 17 din s. Cărpineni, r-l Hânceşti. Însăşi utilizarea respectivelor acte în alte scopuri reprezintă o încălcare flagrantă a legislaţiei în vigoare, cu atât mai mult cu cât persoanele din aceste liste au semnat acum patru ani, iar la 5 aprilie pentru ei a votat altcineva.
Liste dispărute, ascunse…
Desigilând sacii din unele secţii de votare, responsabili ai Opoziţiei au rămas pur şi simplu şocaţi, când au depistat că pe alocuri listele electorale lipsesc în genere. La secţia nr. 28 din s. Burlăceni, r-l Cahul, lipsesc absolut toate listele - şi cele de bază, şi cele suplimentare, şi cele de votare la domiciliu. Un caz atât de grav urmează a fi cercetat necondiţionat de către instituţiile abilitate, care însă - inexplicabil! - n-au întreprins nimic în această privinţă. La secţiile nr. 8 şi nr. 2 din Cahul lipsesc listele suplimentare şi cele de votare la domiciliu. Iar preşedintele comisiei raionale de circumscripţie Sângerei, Slobodzean, s-a opus categoric şi fără motiv să prezinte listele de la cinci secţii de votare, inclusiv de la secţia nr. 28/1, la care urmau să voteze peste 100 de pacienţi din spitalul raional. Fiindcă nimeni nu putea din proprie iniţiativă să sustragă sau să ascundă listele şi pentru că niciun procuror n-ar fi lăsat neinvestigate astfel de cazuri, acestea, probabil, tăinuiesc fraude de proporţii, care au punctat la victoria trucată a lui Voronin.
Voturi pentru cetăţenii plecaţi din ţară
Când a mers să-şi exercite dreptul la vot, la secţia nr. 4 din Căuşeni, preşedintele raionului Ion Ciontoloi a descoperit că cineva votase pentru fiică-sa, Cristina, care în acea zi se afla la Praga. Iar în listele secţiei nr. 1 din Cahul a apărut semnătura Anastasiei Hamhadera, ex-directorul Liceului „Rumeanţev” din localitate, care este plecată de mai mulţi ani în Rusia. Sunt două dintre multiplele cazuri asemănătoare, deja depistate. Procedura e simplă - membrii birourilor electorale, în majoritate comunişti, ar fi putut să se intereseze de la localnici cine e plecat din ţară şi, profitând de lipsa acestora, au votat ilegal pentru ei. Un alt exemplu: Vasile Untilă din s. Dişcova, Orhei, se afla la 5 aprilie în România, lucru confirmat şi de ştampilele din paşaportul său. Totuşi, în lista electorală a secţiei de votare din Dişcova, se arată că tânărul a votat în sat… La secţia nr. 17 din s. Cărpineni, Hânceşti, au „votat” cinci persoane plecate din RM: Busuioc Lidia, Dobrovolschi Silvia, Dobrovolschi Veaceslav, Ciobanu Daria şi Spânu Igor, iar la secţia nr. 69 din s. Voinescu, Hânceşti - şase: Balaur Mihail, Bumbu Serghei, Chiperi Mariana, Roşca Mariana, Roşca Victor, Roşca Mihail.
Pe lista suplimentară a secţiei nr. 4 din s. Ohrincea, Criuleni, Maria Maltev, membră a secţiei, a votat ilegal în locul soţului său, Gheorghe, plecat în străinătate. La secţia nr. 13, Bujor, Hânceşti, necunoscuţi au votat pentru Parasciuc Ana, plecată în Turcia, iar la secţia nr. 50 din Hânceşti - pentru Cerlinca Elena, Creţu Ion, Golban Stanislav, care muncesc în Italia, şi pentru Florea Andrei, plecat în Rusia. În lista secţiei nr. 4 din Călăraşi printre votanţi se numără Juravel N., rudele căruia susţin că e plecat de doi ani în Portugalia, Bolboceanu Ghenadie, care se afla în Franţa, şi Mâţa Galina, plecată în Rusia. La secţia nr. 2 din Călăraşi, cineva a votat pentru Danu Valentina, despre care apropiaţii săi afirmă că se află în Italia de şapte (!) ani. Pentru moldoveni plecaţi peste hotare s-a votat ilegal şi la alte secţii de votare - Moroi Lilia şi Steanita Lilia (secţia nr. 38 din s. Tigheci, Leova), Slenova Raisa (secţia nr. 2, Ialoveni), Morari Andrei (secţia nr. 5, Ialoveni), Grigoriţă Vladimir, Borta Ion, Gonţa Victor, Beloscov Fiodor şi Mereacre Constantin (nr. 14, s. Costeşti, Ialoveni), Tirgoala Valeriu (nr. 33, Răzeni, Ialoveni), Cojocaru Irina şi Bicu Mihail (nr. 18, Cărpineni, Hânceşti), Prodaus Dumitru şi Ştefanco Alina (nr. 15, Caracui, Hânceşti), Dumitracu V. (nr. 3, Căuşeni), Ureche Vasile (nr. 24, Meşeni, Rezina), Gorceag V. (nr. 23/1, Nisporeni), Movilă Alexandru, Rotari Mihail şi Caras Igor (Ştefan Vodă, Slobozia), Cojocari Irina şi Bâcu Mihail (nr. 18, Hânceşti). Lista poate continua. Numai AMN a depistat 450 cazuri în puţinele liste pe care au reuşit să le verifice. Pentru aceşti oameni puteau să voteze atât membrii secţiilor de votare, cât şi alte persoane cărora li se permitea să sfideze legea.
Voturi pentru minori
Niciun cetăţean nu are dreptul la vot până la împlinirea majoratului, dar la 5 aprilie au votat şi minorii. De pildă, la secţia nr. 4 din Glodeni, au votat Gavaza Sergiu, născut la 23.09.1993, şi Gavaza Andrieş, născut la 09.07.1991. La secţia nr. 44 din s. Voinova, Străşeni, a votat Chitic Vadim, născut la 03.08.1991. Şi aceste fraude explică creşterea numărului de alegători în listele Ministerului Dezvoltării Informaţionale (MDI). Ministerul a introdus până şi copii printre electori, nu în zadar Voronin l-a decorat pe ministrul Buceaţchi cu Ordinul „Gloria Muncii” în sângeroasa zi de 7 aprilie. Numărul minorilor votanţi poate fi mult mai mare, deoarece, în unele liste, la persoanele născute în 1991 nu e indicată ziua şi luna naşterii. Bunăoară, la secţia nr. 4 din s. Ohrincea, Criuleni, a votat astfel Burlacu Anastasia. La secţia 12 din s. Cimişeni şi la secţia nr. 40 din Zăicana, acelaşi raion, s-au depistat câte cinci asemenea fraude, iar la secţia nr. 19 din Dubăsarii Vechi, Criuleni, în lista electorală figurau 12 tineri la care era înscris doar anul naşterii - 1991. De asemenea, ziua şi luna naşterii nu figurează în liste la şapte orheieni din 1991, care au votat la secţia nr. 7 din localitate, la patru persoane, care au votat la secţia nr. 1, la două persoane, care au votat la secţia nr. 6 şi la toţi cei născuţi în 1991 incluşi în lista secţiei nr. 8.
Alţii au votat fără a-şi indica anul naşterii
Şi prezenţa în listele electorale a votanţilor, fără a le fi indicat anul naşterii, contravine legislaţiei electorale, dar şi această practică a fost folosită la 5 aprilie. Un asemenea „alegător” poate fi abia născut, poate avea cinci sau zece ani, poate fi mort sau poate în genere să nu existe... La secţia nr. 19 din s. Cioreşti, Nisporeni, nu e indicat anul naşterii, dar nici măcar domiciliul a 20 de persoane din lista suplimentară. 16 persoane au votat fără a le fi indicat anul naşterii, dar şi fără acte de identitate la secţia nr. 27 din s. Marinici, Nisporeni. Din 52 de persoane incluse în lista de votare la domiciliu, la sectorul Alexandru Ioan Cuza, Cahul, la 45 nu se arată în ce an s-au născut. Din aceleaşi considerente, au votat ilegal şi 51 de persoane din lista suplimentară a secţiei nr. 7 din Cahul. Pe sectorul Crihana Veche din acest raion, anul naşterii nu e indicat la niciunul din cei 31 electori din lista suplimentară. Numai la Orhei, frauda a fost comisă în cel puţin 406 cazuri.
Voturi pentru persoane din alte localităţi ale RM
Pentru a vota în altă localitate decât în cea unde au viză de reşedinţă, cetăţenii urmează să aibă certificat de vot, ce le oferă acest drept. Dar nici la acest capitol, la 5 aprilie, prevederile legale n-au contat. Numai la secţia de votare nr. 50 din Hânceşti, au votat cinci persoane care nu mai locuiesc în raza secţiei: Pintea Deonis, Pintea Sergiu, Diru Gheorghe, Donica Olga, Mongir Ion. Şi în lista suplimentară a secţiei nr. 36 din s. Logofteni, Făleşti, au fost incluse ilegal trei persoane, care domiciliază în alte localităţi şi care nu au prezentat certificate de vot. La secţia nr. 40 din Satul Nou, Cimişlia, li s-a eliberat buletine de vot, fără a prezenta certificatul, la patru persoane. Fie că aceştia au votat ei înşişi, fie că cineva le-a schimonosit semnăturile, buletinele de vot s-au folosit ilegal.
În unele sate au votat ilegal necunoscuţii
S-au depistat şi cazuri în care au votat persoane în genere străine localităţii, care la fel n-au prezentat certificate de vot. Astfel, în lista suplimentară, la secţia nr. 15 din s. Costeşti, Ialoveni, au fost înscrise două persoane străine: Tatiana Pavlov şi Cristina Tatarina, iar la secţia nr. 43 din s. Ulmu, Ialoveni, 7 alegători din lista de bază şi 9 din cea suplimentară sunt, în genere, necunoscuţi pentru sat. La fel au votat trei persoane la secţia nr. 4 din Glodeni: Marin Valentin, Tarita Constantin şi Tarita Angela, altele două - la secţia nr. 6/38 din s. Teţcani, Briceni: Şchiopu Ilinca şi Samohvalov D. şi 14 persoane – la secţia nr. 17 din s. Bursuc, Nisporeni. În s. Negrea, Hânceşti, la secţia nr. 50, şapte persoane au fost înscrise în lista de bază, pentru ca mai târziu să nu fie identificate ca locuitori ai satului: Donica Emilia, Donica Gheorghe, Mangir Ioana, Mangir Maria, Nazari Zinaida, Cerguţă Angela, Mangir Ion.
Cineva a votat pentru cei care n-au mers la alegeri
Şi unii dintre cei care nu au dorit să participe la alegeri sau nu au putut să-şi exercite dreptul la vot s-au trezit peste noapte în postură de unelte politice. Ignorându-se din nou legislaţia electorală, pentru unii dintre aceştia a votat altcineva. Serghei Cojocaru din s. Căţeleni, Hânceşti, nu a mers la votare, dar în liste se arată că a votat. Gheorghe Dodu din Hânceşti se afla în spital la 5 aprilie, însă în listele secţiei nr. 50 semnătura sa există. În s. Duşmani, Glodeni, trei persoane s-au pomenit cu iscălitura în listă, fără să meargă la alegeri: Istrati Anatolie, Bahii Elena şi Carmali Mihail. În s. Săiţi, Căuşeni, s-au înregistrat nouă asemenea cazuri, la secţia nr. 46 din s. Tocuz - patru, iar la secţia nr. 25 din s. Cristeşti, Nisporeni - trei.
Parlamentul a fost ales şi de către cetăţeni străini
Aşa ceva nu se încadrează în nicio normă logică, darămite legislativă - pentru alegerea Parlamentului RM au votat până şi cetăţeni ai altor state. De exemplu, Paraskoviei Borga, cetăţeancă a Ucrainei, i s-a permis să voteze ilegal la secţia nr. 32 din s. Răzeni, r-l Ialoveni. Chiar dacă asemenea fraude nu sunt multe, totuşi, trebuie menţionate. Pe de o parte, ele ar putea să ne ducă în Cartea Recordurilor, iar, pe de altă parte, acest lucru ne arată că, pentru a-şi asigura victoria în scrutin, PCRM a fost gata să comită orice nelegiuire.
Alegători incluşi pe adresa unde nu locuiesc
Asemenea fraude au stârnit nedumerirea cetăţenilor, care, semnând în lista electorală, au observat că în casele lor au reşedinţă şi persoane necunoscute. Prin aceste modificări, probabil, MDI a încercat să mai împingă o parte din voturi în coşul comuniştilor. Un singur exemplu: în listele secţiei nr. 7 din Călăraşi, cu domiciliu pe adresa Ştefan cel Mare, 38, sunt înscrişi Berezovschi Liliana şi Amarie Ilie, care nu au nicio legătură cu acest imobil şi pe care proprietarii casei nici nu-i cunosc. Potrivit Opoziţiei, asemenea fraude au fost comise în proporţii mari, după cum arată sutele de adresări ale cetăţenilor din toată republica.
Voturi din cimitire…
Introducerea în listele electorale ale persoanelor decedate a fost crima comunistă ce a uimit lumea. Un asemenea sacrilegiu, în mod normal, ar fi trebuit să trezească cel puţin dezacordul clar al Mitropolitului Vladimir, în ciuda prieteniei sale cu Voronin… Codreanu Pelaghia, Ciuguleanu Maria, Butnaru Dumitru, Leancă Grigore, Secrieru Ştefan, Tubca Gheorghe - persoane demult decedate, fie-le ţărâna uşoară, au fost incluse în lista de bază a secţiei nr. 17 din s. Cărpineni, r-l Hânceşti. Alţi nouă morţi din acelaşi sat au fost scrişi în listele secţiei nr. 20. De mulţi ani a murit şi Buruiau Nadejda din s. Ciuciuleni, Hânceşti, care poate că nu a iubit comuniştii, însă acum - ca să se simtă bine Voronin - ei au „înviat-o”… Sunt decedaţi şi „alegătorii” Tofilat Nicolae şi Buz Vasile din Hânceşti. Morţii s-au aflat cu prisosinţă şi în listele electorale din Căuşeni. La secţia nr. 2 - cinci la număr, la secţia nr. 3 - 12, la secţia nr. 4 - 4, la secţia nr. 5 - 9, iar la secţia nr. 6 - 7. Şi la secţia nr. 5 din Călăraşi au fost trecuţi în lista alegătorilor 11 morţi. În unele cazuri, rudele răposaţilor le vedeau numele în liste şi insistau să fie şterse, iar în altele… s-a mers până la profanarea memoriei lor. Ion Mangir din Hânceşti a murit cu o lună înainte de alegeri, dar cineva s-a grăbit să tragă foloase din asta, votând pentru el la secţia nr. 50. Şi moartea lui O. Platon, şi cea a lui V. Cebotari din s. Meşeni, r-l Rezina, i-a bucurat pe cei care au semnat fără nicio jenă în dreptul lor, acumulând încă două voturi… În listele verificate, numai PL a descoperit 1373 de persoane decedate, iar AMN - 800.
Au votat şi oameni invizibili, fără nume…
O metodă foarte eficace de a fura voturi, care la fel nu a deranjat CEC, a fost folosirea alegătorilor inexistenţi. Asemenea „electorat” se produce prin neincluderea în listele electorale a tuturor numerelor de ordine. De exemplu, la secţia nr. 25 din s. Ciuciuleni, Hânceşti, potrivit procesului-verbal al biroului electoral, semnat de Pascaru Alexandra, în listele suplimentare au votat 120 de persoane (foto). Pornind de la ideea că e un număr exagerat pentru un sat mic, unde în total au votat mai puţin de 600 de persoane, Opoziţia a depistat că numerele de ordine din lista suplimentară sunt indicate corect doar până la 42, după care brusc urmează 113. Astfel, fiind anunţaţi 120 de votanţi, rezultă că gafa s-a făcut cu bună ştiinţă, iar în 70 de buletine au votat membrii biroului electoral, introducându-le apoi în urnă. Un caz similar s-a înregistrat la secţia nr. 6 din s. Doroţcaia, Dubăsari, unde în lista suplimentară este indicată cifra de 199 de alegători, egală cu numărul buletinelor din urnă. Mai târziu s-a constatat că membrii biroului au sărit de la numărul de ordine 192 la 196. Şi în lista suplimentară pentru locuitorii din Grigoriopol, care au votat la Doroţcaia, au apărut 10 alegători invizibili, buletinele cărora au fost introduse în urna de vot, trecându-se de la numărul 270 la 280. Mai mult, procesul-verbal arată că în cele două liste suplimentare din Doroţcaia şi Grigoriopol au votat 588 alegători, deşi în realitate aceştia au fost 487, diferenţa de 101 de buletine fiind suplinită în urnă. Toate aceste liste nu au fost autentificate.
Comuniştii şi-au ales şi votanţi afectaţi mintal
Şi cetăţenii grav bolnavi psihic, cărora legea le interzice să voteze, au fost folosiţi în competiţia pentru putere a lui Voronin. Comuniştii s-au folosit de neputinţa acestor necăjiţi de a conştientiza ce înseamnă votarea şi pentru ce fac acest lucru. La 5 aprilie, reprezentanţi ai PL, prezentându-se ca reporteri de la un ziar rusesc, au reuşit să pătrundă la balamucul din s. Brânzeni, Edineţ, şi să voteze alături de cei de acolo. Aceştia declarau că votează pentru un „popă nou” şi că cel mai bun popă este unul comunist... Persoane cu dereglări psihice au votat la secţiile nr. 69 din s. Voinescu, Hânceşti, nr. 20 din s. Căţeleni, Hânceşti ş.a. Asemenea cazuri au fost înregistrate şi la Edineţ, Hânceşti, Soroca şi Rezina. Despre cazul Orhei s-a mai vorbit: lista de bază a secţiei nr. 8 a fost completată - de la numărul 1600 până la 1726 - cu pacienţi de la o şcoală specială. Semnăturile acestora sunt pur şi simplu caraghioase: linioare, numere, cruciuliţe.
P.S. Din păcate, iarăşi n-am reuşit să relatăm despre toate fraudele din alegerile de la 5 aprilie 2009, depistate de către AMN, PL şi PLDM. La început, poate că şi noi ne îndoiam de declaraţiile Opoziţiei, dar după ce am studiat toate probele aduse de cele trei formaţiuni, ne-am dat seama că lucrurile stau anume aşa. Şi că iarăşi mint comuniştii, aşa cum au minţit de la Vladimir Ilici Lenin încoace. Despre celelalte fraude citiţi vinerea viitoare.

mercoledì 8 luglio 2009

http://www.youtube.com/watch?v=RTKKox5mCMQ&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=1Qz-t8puObc&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=FewNanMnSHc&feature=related

Moldova sull'orlo di una crisi

Non solo economica, ma anche politica: se non ci sarà il nuovo Presidente, la Moldova corre verso elezioni anticipate. Un nuovo 5 aprile?
Scritto per noi daEcaterina Deleu* 26/05/2009
Il 28 maggio il Parlamento moldavo, con una maggioranza comunista di 60 seggi su 101, avrebbe dovuto esperire un secondo tentativo per eleggere il Capo dello Stato. Ma, come nella migliore tradizione della Commedia dell'Arte, la seduta è stata rinviata al 3 giugno prossimo, causa importante festività religiosa. I membri dell'Assemblea sono stati avvisati solo poco prima dell'inizio dei lavori. Il primo tentativo, il 20 maggio scorso, non aveva dato alcun esito. L'opposizione aveva abbandonato i banchi del Parlamento, e i 60 deputati comunisti hanno votato, malgrado la certezza che i loro voti, in blocco, non sarebbero stati sufficienti per eleggere il nuovo Presidente della Repubblica. Era necessario un solo voto in più che l'opposizione non ha voluto concedere. L'ex Primo Ministro Zinaida Grecianâi, deputato comunista, si era accaparrata tutti i 60 voti disponibili. Il medico Stanislav Gropa, proposto anch'egli dal Partito Comunista, non ha incassato neanche un voto. Per il secondo turno, quello del 28 maggio, i comunisti hanno nuovamente candidato la Zinaida Grecianâi, mentre Gropa si è ritirato dalla corsa. Al suo posto ci sarà Andrei Neguta, ambasciatore moldavo in Russia ed ex-deputato comunista. Neguta gode del sostegno di 16 deputati comunisti.
Dopo le elezioni parlamentari del 5 aprile e le violenze registrate nel centro della capitale, con la devastazione dei sedi di Parlamento e Presidenza, la Moldova sta attraversando quindi un altro periodo di incertezze. Il traguardo della stabilità sembra difficile da raggiungere. L'opposizione liberale si è tirata nuovamente fuori dai giochi e ha dichiarato che no parteciperà al voto neanche nella sessione del 28 maggio. Se nulla cambierà fino a giovedì, alla maggioranza comunista mancherà ancora quel voto che gli permetterebbe di decidere tutto da sola. Un'altra fumata nera potrebbe condurre, a giudizio di politologi moldavi, direttamente a elezioni anticipate. Ma ciò vorrebbe dire un altri due, tre mesi di instabilità, una situazione che la Moldova, messa dura a prova dalla crisi economica e dalle gravi condizioni in cui versa il sistema bancario, non può proprio permettersi. Una nuova campagna elettorale, visti i costi che comporta, potrà essere avviata solo in autunno. L'incertezza politica, insieme alla situazione economica molto difficile, avrà delle conseguenze devastanti e la colpa verrà fatta ricadere quasi certamente sull'opposizione, come ha recentemente dichiarato Viorel Ciubotaru, direttore dell'IPP (Istituto di Politiche Publiche).
Dall'altro lato, l'incapacità del Partito Comunista di ottenere il cosiddetto "voto d'oro" verrà interpretato come un segno di debolezza. Alla vigilia del voto del 20 maggio uno dei deputati comunisti, Mark Tcaciuk, aveva dichiarato che il partito della maggioranza avrebbe avuto a disposizione ben più di un "voto d' oro". A questo proposito, sono partite subito le denunce da parte dell'opposizione: secondo un deputato del Partito Liberale, qualcuno dalla maggioranza avrebbe offerto "qualsiasi somma, nei limiti ragionevoli", un altro ha saputo che sul suo conto era stata aperta un'indagine giudiziaria, alludendo a un ricatto politico. Per evitare che qualche deputato dell'opposizione cedesse alla "tentazione", i rappresentanti dei gruppi parlamentari hanno deciso che l'opposizione avrebbe disertato la votazione. E così è stato.
Lo stesso accadrà giovedì, dal momento che i liberali non accetteranno mai di votare un candidato proposto unilateralmente dal Partito Comunista che non è disposto cedere a una persona "neutrale" la più alta carica politica. In Moldova, il mondo politico, quello economico e la gente comune sono in attesa di una soluzione. E anche se la prospettiva delle elezioni anticipate sembra non piacere e convenire a nessuno, il partito comunista si dichiara pronto ad affrontare una nuova campagna elettorale. Un altro 5 aprile, ma a che cosa porterà?

*Giornalista del quotidiano moldavo Flux

http://it.peacereporter.net/stampa/15947