Matteo Mecacci este deputat în Parlamentul italian din partea Partidului Radical, formaţiune care a acuzat întregul aparat politic italian că s-ar «ascunde în spatele unei ruşinoase cortine ideologice». Anul trecut Matteo Mecacci a fost ales membru al Camerei Deputaţilor pe lângă Comitetul Afacerilor Externe. Ani buni s-a aflat la New York, SUA, unde şi-a reprezentat Partidul Radical Transnaţional pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite, a avut o misiune în timpul «revoluţiei oranj» de la Kiev, iar în acest an a fost şi observator al alegerilor din iulie din R. Moldova.
— Aţi monitorizat alegerile de la 29 iulie împreună cu OSCE. Care sunt concluziile la care aţi ajuns după aceste alegeri?
— Am ajuns la concluzia că R. Moldova are nevoie să ia calea integrarii în Uniunea Europeană. Pentru acest pas ar putea fi gata doar în câţiva ani, luând în considerare că R. Moldova nu este o ţară mare. Acest lucru va fi posibil doar dacă politicienii vor face reformele necesare. Până în prezent ideologiile politice au pus scopul integrării sub risc pentru un timp îndelungat. În consecinţă, cea mai mare parte a populaţiei R. Moldova trăieşte în sărăcie.
— Mulţi observatori străini, dar şi jurnalişti, nu au avut acces la alegeri. Care credeţi că a fost cauza?
— Cred că cultura democratică instituţională trebuie să mai prindă rădăcini în R. Moldova, mai ales printre oamenii de factură veche. Monitorizările făcute de experţi externi sunt parte a unui proces democratic şi este esenţial, la fel ca şi pentru Italia, unde mai este nevoie de libertatea de informare şi apărarea drepturilor imigranţilor, de exemplu. Deci fiecare politician care pretinde să se numească democrat ar trebui să ştie că monitorizările internaţionale şi independente sunt un instrument necesar pentru funcţionarea democraţiei adevărate.
— Aţi observat fraude la 29 iulie?
— Nu am observat fraude care ar ţine de sistem, dar am văzut mai multe situaţii de aşa-numit «vot de familie», două sau trei persoane votând împreună. Problema cea mai mare, cred eu, ţine de listele electorale, care în unele cazuri au inclus persoane decedate sau persoane care de ani buni locuiesc peste hotare. O altă problemă este cea legată de accesul la informaţie în timpul campaniei electorale. Acesta este unul dintre cele mai importante aspecte ale oricăror alegeri care aspiră să fie libere şi corecte.
— Ce credeţi că a fost incorect înainte, dar şi după alegerile din iulie?
— Cum am mai spus, fraudele ţin de accesul la mass-media a diferitor concurenţi electorali, dar şi de felul în care au fost întocmite listele electorale. Este evident că înainte de alegeri nu au fost aplicate principii democratice. Ceea ce pot să afirm este faptul că prezenţa instituţiilor internaţionale care au monitorizat alegerile a oprit, probabil, alte fraude, mult mai mari, care s-ar fi putut întâmpla fără acestea. Ceea ce cred eu că este important acum ţine de păstrarea interesului instituţiilor internaţionale pentru situaţia din R. Moldova. Ajutorul economic internaţional, dar şi integrarea instituţională în plan internaţional, începând de la Uniunea Europeană, trebuie condiţionată cu minimul respect al celor mai elementare principii de democraţie, dar şi cu supremaţia legii, lupta cu corupţia, apărarea drepturilor omului, cu siguranţa că de beneficiile economice se bucură toţi cetăţenii R. Moldova, şi nu doar elita politică sau cea economică, care are contact direct cu comunitatea internaţională.
— Avem deja rezultatele. 48 de mandate pentru PCRM — 53 de mandate pentru opoziţie. Niciunul dintre aceştia nu au mandate suficiente ca să aleagă preşedintele R. Moldova. Care ar fi soluţia potrivită ca să nu ajungem la alte alegeri anticipate?
— În condiţiile actuale, cel mai important este să se formeze un Guvern capabil să facă reformele necesare. Preşedintele ar putea fi ales cu o coaliţie mai largă, care ar susţine Guvernul instituit. Cred că se va depune efort ca să fie identificată persoana cea mai potrivită la funcţia de şef al statului, care să fie susţinută de toţi.
— Care credeţi că ar fi lecţia pe care R. Moldova ar putea să o ia de la «revoluţia oranj» din Ucraina?
— Cea mai importantă lecţie — democraţia şi supremaţia legii nu pot fi cucerite într-o noapte şi nici chiar în câteva luni. Afirmaţia «supremaţia legii» ar trebui să fie însoţită de un sistem instituţional şi electoral care garantează stabilitatea şi competiţia printre forţele politice. Acest fapt este adevărat mai ales în ţările unde se încearcă consolidarea democraţiei. Convingerea mea este că un sistem electoral proporţional poate fi periculos în această privinţă.
— În timpul protestelor din aprilie sute de persoane au fost reţinute de poliţie. Există dovezi că poliţia a torturat mai mulţi protestatari. În această situaţie ce credeţi că ar fi trebuit să facă Ministerul Afacerilor Interne?
— Afirmaţiile care au fost făcute la adresa Ministerului de Interne sunt serioase. Cu siguranţă, acestea trebuie verificate şi investigate, mai ales cu sprijinul şi asistenţa structurilor internaţionale independente, incluzând ONG-urile care au monitorizat situaţia din R. Moldova. Cu toate acestea, dreptul persoanelor reţinute trebuie respectat şi este esenţial în fiecare ţară.
— Sunteţi deputat în Parlamentul italian din partea Partidului Radical, partid care a acuzat întregul aparat politic italian că s-ar «ascunde în spatele unei ruşinoase cortine ideologice». Care au fost motivele acestor acuzaţii?
— Sistemul politic italian are multe cusururi. Partidul pe care îl reprezint defineşte Italia nu ca pe o «democraţie», ci ca pe o «putere a partidelor», pentru că decizii şi legi sunt adoptate nu pe baza votului exprimat de cetăţeni, ci pe baza negocierilor dintre partide, care adesea promit anumite lucruri în timpul campaniilor electorale, iar apoi, când ajung în fotoliile din Parlament, fac contrariul.
— Care este poziţia Partidului Radical faţă de legislaţia privind imigranţii din Italia?
— Imigrarea în condiţii legale este o resursă esenţială pentru Italia, din mai multe motive. Din punct de vedere economic, în Italia imigranţii produc acum în jur de 10 la sută din PIB. Din punct de vedere social, imigranţii ocupă locurile de muncă pe care italienii le-au abandonat, de exemplu agricultura sau asistenţa persoanelor mai în vârstă. Legislaţia ar trebui reformată pentru a favoriza şi a ajuta imigranţii să devină cetăţeni italieni. Acest lucru, poate, ar fi posibil printr-un sistem care ar include mai multe obligaţii, cum ar fi cunoaşterea limbii italiene şi a sistemului politic de la noi.
— Care credeţi că sunt cinci cele mai importante probleme ale imigranţilor din Italia? Apar aceste probleme din cauza necunoaşterii drepturilor şi obligaţiilor sau din cauza sistemului legislativ incoerent?
— Problemele pe care le întâmpină imigranţii moldoveni nu diferă de problemele altor imigranţi. Dificultatea de a obţine un loc de muncă pe o piaţă legală, multiplele modificări în legislaţia privind imigranţii şi care creează confuzie din cauza lipsei de informaţie, neorganizarea sistemului social, care ar trebui să se axeze pe integrarea rapidă a imigranţilor într-o structură socială a statului — sunt doar câteva aspecte care ar trebui puse la punct de actualele autorităţi. Trebuie să înţelegem că imigraţia nu poate fi oprită, dar aceasta poate fi regulată şi adaptată la sistemul economic şi social şi ar putea aduce benificii pentru toate părţile implicate în acest proces.Pentru conformitate, Anastasia NANI
http://www.zdg.md/politic/democratia-nu-poate-fi-cucerita-intr-o-singura-noapte
La democrazia non si conquista in una sola notte.
Matteo Mecacci e’ deputato italiano del Partito Radicale, formazione che accusa l’intera classe politica del paese di “nascondersi dietro una cortina ideologica vergognosa”. Lo scorso anno Matteo Mecacci e’ stato eletto alla Camera dei Deputati dove e’ membro del Comissione Affari Esteri. Per anni e’ stato anche rappresentante a New York del Partito Radicale Transnazionale alle Nazioni Unite, ha partecipato ad una missione in Ucraina durante la ‘rivoluzione arancione’ e quest’anno e’ stato osservatore elettorale durante le elezioni politiche in Repubblica Moldova.
Quali sono le tue conclusioni a seguito delle elezioni che avuto modo di monitorare per l’OSCE?Le mie conclusioni sono che la Moldova necessita di essere integrata nell’Unione Europea e che, considerando le sue piccole dimensioni, questo potra’ avvenire in pochi anni se la sua classe politica riuscirà ad approvare le riforme necessarie. Fino ad ora le ideologie politiche hanno messo a rischio questo traguardo e, anche a conseguenza di ciò, la maggior parte della popolazione moldava vive ancora in povertà.A tanti osservatori e giornalisti stranieri non e’ stato permesso di monitorare il processo elettorale.
Per quale motivo pensi non sia stato permesso loro di entrare in Moldova?
Io credo che la cultura democratica abbia ancora bisogno di radicarsi in Moldova, specialmente fra gli uomini del vecchio establishment. Il monitoraggio esterno del processo democratico è necessario in ogni democrazia e anche nel mio paese, l’Italia, dove sarebbe necessario monitorare la liberta’ dell’informazione e il rispetto dei diritti umani, per esempio quelli dei migranti. Per questo, qualunque politico si definisca democratico deve sapere che il monitoraggio indipendente sul funzionamento della democrazia e’ un obiettivo da porsi.
Hai avuto modo di notare brogli elettorali il giorno del voto?
Non ho notato brogli di natura sistematica però ho visto vari casi di ‘family voting’ (due o tre persone della stessa famiglia che votavano insieme). I problemi maggiori, a mio avviso, riguardano la composizione delle liste dei votanti, che contenevano persone morte o residenti all’estero, e l’accesso all’informazione durante la campagna elettorale, che considero uno degli aspetti più importanti su cui giudicare la correttezza di un processo elettorale.
Che cosa ritieni vi sia stato di sbagliato prima e dopo le elezioni in Moldova?
Come ho già detto, i rapporti sull’accesso ai media dei diversi competitori elettorali e il modo in cui le liste degli elettori sono state compilate mostrano che nel periodo che ha preceduto le elezioni vi e’ stata un’inadempienza su alcune basilari regole democratiche da parte delle autorità. Quello che posso dire ora è che la presenza degli osservatori delle organizzazioni internazionali ha probabilmente evitato maggiori e ben più visibili irregolarità. Ora sarebbe importante che l’attenzione di queste organizzazioni non venisse meno. Gli aiuti economici e l’avanzamento del processo di integrazione nell’UE devono essere condizionati al rispetto dei diritti umani, della democrazia e dello stato di diritto e alla lotta alla corruzione per fare in modo che gli aiuti raggiungano la popolazione moldava e non solamente all’elite politica ed economica che ha maggiori rapporti con la comunita’ internazionale.I risultati ufficiali hanno assegnato 48 seggi al Partito Comunista e 53 alle forze di opposizione. Nessuno dei due blocchi avrà abbastanza voti per eleggere da solo il Presidente. Quale sarebbe la soluzione ottimale per evitare nuove elezioni anticipate?
Al momento penso che si debba formare al più presto un Governo capace di approvare le riforme che più urgono. Il Presidente può essere eletto da una coalizione più ampia di quella che formerà il governo: per questo credo vada fatto uno sforzo per identificare una personalità che possa incontrare il supporto anche della futura opposizione.Quale lezione dovrebbe trarre la Moldova dalla Rivoluzione Arancione ucraina?
La lezione più importante e’ che la democrazia e lo stato di diritto non si conquistano in una notte o in un paio di mesi. La Moldova dovrebbe riuscire ad accompagnare allo stato di diritto un sistema elettorale e istituzionale che riesca a garantire stabilità e allo stesso tempo che sia aperto alla competizione fra le diverse forze politiche. In paesi che cercano di consolidare le proprie istituzioni democratiche come questo un sistema elettorale di tipo proporzionale come quello moldavo è a mio modo di vedere molto pericoloso.Durante le proteste di aprile qualche migliaio di persone è stato arrestato dalla polizia. Vi sono anche prove di torture e maltrattamenti. In quella situazione di tensione quale sarebbe dovuta essere, secondo te, la reazione del Ministero degli Interni?
Il rispetto dei diritti delle persone detenute è essenziale in ogni paese e le violazioni commesse dagli uomini del Ministero dell’Interno sono gravi: su di esse va compiuta una seria indagine col supporto degli organismi internazionali e indipendenti, comprese le ONG presenti in Moldova.Tu sei deputato del Partito Radicale, un partito che in Italia accusa l’intera classe politica di “nascondersi dietro una cortina ideologica vergognosa”. Quali sono le ragioni di questa accusa?
Il sistema politico italiano ha mille difetti. Il nostro partito non considera l’Italia una democrazia ma una “partitocrazia” perche’ tutte le decisioni e le leggi sono approvate non sulla base del voto espresso dai cittadini ma dalle successive intese fra i partiti politici che finiscono quasi sempre per smentire le proprie promesse della campagna elettorale.Qual’e’ la posizione del Partito Radicale sulle leggi sull’immigrazione nel vostro paese?
L’immigrazione legale una risorsa essenziale per l’Italia. Per mille ragioni: dal punto di vista economico gli immigrati producano circa il 10% del PIL italiano e aiutano a portare maggiore competizione nel mercato del lavoro (che in Italia e’ piuttosto chiuso verso i nuovi arrivati). Nella sfera sociale gli immigrati occupano delle posizioni lavorative che gli italiani sempre più tendono ad abbandonare (dai lavori agricoli, all’assistenza agli anziani). La legislazione italiana andrebbe modificata per favorire l’inserimento dei migranti nella società e l’ottenimento della cittadinanza italiana con un sistema che richieda maggiori doveri (per esempio la conoscenza della lingua italiana) ma che sia più rapido.Quali sono i 5 maggiori problemi degli immigrati moldavi in Italia? Questi sono causati dal fatto che essi non conoscono i propri diritti e i propri doveri oppure dall’incoerenza della legislazione italiana?
I problemi dei moldavi sono gli stessi di tutti gli immigrati: la difficoltà di accedere legalmente nel mercato del lavoro, la mancanza di informazione e di chiarezza delle leggi sull’immigrazione (anche a causa dei frequenti cambiamenti), la mancanza di strutture sociali deputate ad integrare gli immigrati. L’immigrazione è un fenomeno che non può essere fermato, per questo va regolato in modo che possa portare i maggiori benefici economici e sociali per tutti.
Anastasia NANI
