venerdì 13 agosto 2010

Stimaţi concetăţeni!

Vă aducem la cunoştinţă că, la 05 septembrie 2010, în Republica Moldova va avea loc Referendumul Republican Constituţional. În această zi cetăţenii Republicii Moldova vor putea vota şi pe teritoriul Republicii Italiene. Vă invităm să participaţi la referendum între orele 07:00 şi 21:00 la următoarele secţii de votare:

Biroul electoral al secţiei de votare nr 314 or. Roma (sediul Ambasadei), str. Montebello, nr.8	Biroul electoral al secţiei de votare nr 324 or. Mestre, Casa Comunale, str. Palazzo 1
Biroul electoral al secţiei de votare nr 315 or. Roma, str. Giacinto Pullino 86	Biroul electoral al secţiei de votare nr 325 or. Torino, str. Morandi 10
Biroul electoral al secţiei de votare nr 316 or. Ancona, liceul Ştiinţific, str. Vecchini, 2	Biroul electoral al secţiei de votare nr 326 or. Florenţa, Comune di Firenze, Piazza della Libertà n. 12, Cubo nr. 1
Biroul electoral al secţiei de votare nr 317 or. Perugia, str. S. Lucia nr. 2	Biroul electoral al secţiei de votare nr 327 or. Trieste, str. Cesare Battisti 2
Biroul electoral al secţiei de votare nr 318 or. Napoli, str. Duomo, 214	Biroul electoral al secţiei de votare nr 354 or. Parma, Quartiere Molinetto, str. Argonne 4
Biroul electoral al secţiei de votare nr 319 or. Bologna (sediul Consulatului General) str. Antonio Canova 30	Biroul electoral al secţiei de votare nr 355 or. Milano,str. Ferdinando Gregorovius 15
Biroul electoral al secţiei de votare nr 320 or. Bologna, str. Antonio Canova 32	Biroul electoral al secţiei de votare nr 356 or. Milano, str. Ferdinando Gregorovius 15-A
Biroul electoral al secţiei de votare nr 321 or. Padova, Sala Polivalente, str. Diego Valeri 17/19	Biroul electoral al secţiei de votare nr 357 or. Trento, Sala nr.3 CINFORMI, str. Zambra 11, et.4
Biroul electoral al secţiei de votare nr. 322 or. Padova, Palazzo della Loggia Amulea, str. Prato della Valle 97	Biroul electoral al secţiei de votare nr 358 or. Verona, Comune di Verona, Piazza Arsenale 1
Biroul electoral al secţiei de votare nr 323 or. Mestre, Casa Comunale, str. Palazzo 1	Biroul electoral al secţiei de votare nr 359 or. Genova, Università degli Studi Genova, str. Balbi 5, Genova

Votarea se va efectua în baza paşaportului pentru călătorii în străinătate.
Informaţii suplimentare pot fi vizualizate pe următaorele pagini web: www.voteaza.md www.ambmoldova.it

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Comuniştii se tem de votanţii moldoveni din străinătate.

Sursa imagine: hotnews.md

„Lupta comuniştilor împotriva referendumului se coverteşte treptat într-o acţiune de restrângere a drepturilor politice a moldovenilor aflaţi la muncă în Europa. Pe lista celor învinuiţi de PCRM figurează Comisia Electorala Centrală, Guvernul şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, dar, în principal, partidele din coaliţia de guvernare”, scrie observatorul politic Denis Cenuşă pe blogul său.

În continuare, analistul punctează câteva aspecte fundamentale vizavi de „efervescenţa cu care comuniştii acţionează contra cetăţenilor moldoveni”...

1. Comuniştii vor să inducă opiniei publice locale falsa impresie că referendumul a fost trucat şi că reforma constituţională este nimic altceva decât tentativa AIE de a „uzurpa” puterea în stat.

2. Comuniştii intenţionează să folosească imaginarul potenţial „de falsificare” a alegerilor peste hotare pentru a diminua încrederea electoratului în scrutinele viitoare. Atât discreditarea partidelor rivale pe plan local, cât şi deteriorarea relaţiilor cu partenerii externi, fac parte din obiectivele urmărite de PCRM.

Comuniştii planifică „să influenţeze structurile europene pentru ca acestea să facă demersuri către autorităţile de la Chişinău în vederea restricţionării votului peste hotare în afara misiunilor diplomatice existente”, mai scrie Cenuşă.

În cele din urmă, „votanţii moldoveni din străinătate sunt de temut pentru comunişti”, crede analistul, întrucât primii „întreţin legături puternice cu alegătorii din ţară”, iar „distanţarea lor de la afacerile electorale naţionale are o importanţă esenţială pentru opoziţia comunistă”.

Autor: HotNews
Sursa: cenusadi.wordpress.com

Procuratura Generală a prezentat noi imagini în dosarul "7 aprilie", fără a oferi şi detalii.

La mai mult de un an de la evenimentele din aprilie 2009, Procuratura Generală prezintă doar alte imagini din noaptea de 7-8 aprilie, fără a oferi detalii în acest caz. Procurori afirmă că în imagini apar persoane cunoscute, dar au refuzat să spună cine sunt acestea, pe motiv că nu au fost identificate oficial.
Andrei Pântea, prim-adjunct al procurorului general, a anunţat că grupul de procurori a verificat aproape 200 de persoane. El a comunicat că au fost identificaţi poliţiştii care au maltratat persoanele, la fel şi tinerii escortaţi la comisariatele de poliţie Buiucani, Botanica şi Comisariatul Central.
Tot el a mai spus că este prematur de a anunţa identitatea persoanelor din imagini, printre care se observă clar şi persoane cu funcţii de răspundere, însă fiecare va răspunde pentru ce a făcut, individual.
Artur Sârcu, procuror în cadrul Procuraturii Botanica a declarat că la operaţiunile de reţinere au participat şi scutierii. "Deşi din declaraţii rezultă că scutierii nu au participat la reţinere, din imagini vedem cu totul altceva. Vedem aici şi aplicarea armei", a spus acesta.
Sârcu a mai comunicat că persoanele reţinute au fost urcate în maşinile serviciului "Fulger", iar altele au fost transportate la comisariate cu taxiurile.
Procurorul a făcut un apel către persoanele care se recunosc pentru ca acestea să anunţe Procuratura în caz că au fost martori.
Amintim că, ultima dată, despre dosarul 7 aprilie s-a discutat la începutul lunii iulie, în Parlament, când a fost examinat raportul Comisiei speciale parlamentare privind evenimentele de după 5 aprilie.
Atunci, Comisia, condusă de fostul deputat liberal-democrat, Vitalie Nagacevschi, i-a recomandat Parlamentului să adopte o decizie pe marginea raportului prezentat. Serviciul de Informaţii şi Securitate, Procuratura Generală şi Ministerul de Interne, prin această decizie, au fost obligate să identifice, în termen de 30 de zile, persoanele care au provocat violenţele din 7 aprilie. Aceleaşi instituţii trebuiau să găsească persoanele care au provocat leziuni corporale poliţiştilor sau invers.
Peste 1.500 de persoane au fost audiate în cadrul investigaţiilor evenimentelor din aprilie 2009. Printre acestea se numără foşti demnitari de stat, politicieni şi funcţionari din structurile de forţă. Până acum, Procuratura Generală a deschis peste 100 de dosare. Jumătate dintre ele vizează cazuri de tortură.
http://www.publika.md/

martedì 10 agosto 2010

25 de partide din cele 30 vor participa la referendum.

De Victoria Ungureanu
Au fost înregistrate 25 de partidi din cele 30 la Ministerul de Justiţie, care ar confirma faptul că vor vor participa în campania electorală pentru referendumul republican constituţional din 5 septembrie.
Din numărul total de formaţiuni înregistrate în campania electorala, 16 partide şi-au expus opţiunea “Pentru” alegerea preşedintelui de popor şi unul - “Contra”. 5 partide nu şi-au exprimat nicio opţiune, iar alte 3 au declarat ca vor îndemna alegătorii sa nu participe la referendum.
Din cele 5 formaţiuni politice care nu s-au înregistrat în campania pentru plebiscit sunt : Partidul Agrar din Moldova, Partidul Legii şi Dreptăţii, Mişcarea Profesioniştilor “Speranţa-Надежда”, Noul Partid Naţional Moldovenesc şi Partidul European.
La Comisia Electorala Centrala s-au înregistrat în calitate de participanti urmatoarele formaţiuni:
Partidul Democrat
Alianţa Moldova Noastră
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova
Partidul Liberal
Mişcarea social-politică “Ravnopravie”
Partidul Liberal Democrat din Moldova
Mişcarea Acţiunea Europeană
Partidul Popular Creştin-Democrat
Partidul Popular Republican
Partidul Naţional Liberal
Partidul Socialiştilor “Patria-Rodina”
Partidul Republican din Moldova
Partidul Ecologist “Alianţa Verde din Moldova”
Partidul Conservator
Partidul “Pentru Neam şi Ţară”
Partidul Umanist din Moldova
Mişcarea Social-Politică a Romilor din Republica Moldova
Partidul Naţional Roman
Partidul Muncii
Mişcarea social-politică “Forţa Nouă”
Partidul “Moldova Unita-Eдиная Молдова”
Partidul “Patrioţii Moldovei”
Partidul Social Democrat
Partidul Socialist din Moldova
Uniunea Centristă din Moldova
http://politicom.moldova.org/news/25-de-partide-din-cele-30-vor-participa-la-referendum-211448-rom.html
-------------------------------------------------------------------------------------------------------

Referendum republican constituţional din 5 septembrie 2010

Conform Constituţiei (art.75), cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului, iar hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă.

La 5 septembrie 2010, pentru prima dată în Republica Moldova se va desfăşura referendumul constituţional, în cadrul căruia alegătorii urmează să se expună asupra proiectului de lege pentru modificarea articolului 78 din Constituţia Republicii Moldova, care propune alegerea directă a şefului statului. Alegătorilor li se propune să răspundă la întrebarea “Sînteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”, votînd pentru una din opţiunile:

“Pentru”
“Contra”

Participanţii la referendum

Partidul Democrat din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”
Alianţa “Moldova Noastră”susţine opţiunea “Pentru”
Partidul Liberalsusţine opţiunea “Pentru”
Partidul Liberal Democrat din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”
Mişcarea “Acţiunea Europeană”susţine opţiunea “Pentru”
Partidul Popular Republicansusţine opţiunea “Pentru”
Partidul Naţional Liberalsusţine opţiunea “Pentru”
Partidul Republican din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”
Partidul Ecologist “Alianţa Verde” din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”
Partidul “Pentru Neam şi Ţară”susţine opţiunea “Pentru”
Partidul Umanist din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”
Mişcarea social-politică a Romilor din Republica Moldovasusţine opţiunea “Pentru”
Partidul Naţional Românsusţine opţiunea “Pentru”
Partidul Munciisusţine opţiunea “Pentru”
Partidul “Moldova Unită — Единая Молдова”susţine opţiunea “Pentru”
Uniunea Centristă din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”

Partidul Comuniştilor din Republica Moldovaindeamnă la boicotarea referendumului *
Mişcarea social-politică “Ravnopravie”indeamnă la boicotarea referendumului *
Partidul Popular Creştin Democratsusţine opţiunea “Contra” *
Partidul Socialiştilor din Moldova “Patria-Rodina”indeamnă la boicotarea referendumului *
Partidul Conservatorsusţine opţiunea “Contra” *
Mişcarea social-politică “Forţa Nouă”susţine opţiunea “Contra” **
Partidul “Patrioţii Moldovei”susţine opţiunea “Contra”
Partidul Social Democratindeamnă la boicotarea referendumului
Partidul Socialist din Moldovanu şi-a expus opţiunea

* La momentul înregistrării în calitate de participant la referendum nu a expus oficial poziţia, însă pledează public pentru opţiunea respectivă.

** La momentul înregistrării în calitate de participant la referendum nu a expus oficial poziţia, însă pledează public pentru opţiunea respectivă, argumentînd prin faptul că modalitatea de revizuire a Constituţiei prin referendum constituie un precedent ce poate avea consecinţe nedorite în viitor; scăderea pragului de participare ar reduce din reprezentativitatea şi legitimitatea referendumului şi a deciziilor aprobate. În anul 2000 liderul Mişcării “Forţa Nouă” a votat pentru reforma constituţională şi alegerea preşedintelui în Parlament.

Modul de desfăşurare a referendumului

La 18 iunie 2010, Parlamentul a adoptat modificări şi completări în Codul electoral, inclusiv cu privire la referendumul republican constituţional:

s-a stabilit că referendumului republican poate fi supusă şi revizuirea Constituţiei Republicii Moldova (art.146);
este micşorat termenul de restricţie pentru desfăşurarea referendumului republican: de la 120 de zile — la 60 de zile înainte sau după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare şi locale generale (art.145);
a fost redus pragul de participare la referendumul constituţional (art.171): de la 3/5 la 1/3 din numărul alegătorilor (persoanelor înscrise în listele electorale);
a fost redus numărul de voturi necesar pentru ca hotărîrea (legea) supusă referendumului să fie considerată adoptată (art.168): de la 1/2 din numărul total al alegătorilor — la majoritatea alegătorilor care au participat la referendum.

Organizarea şi desfăşurarea referendumului republican este asemănătoare alegerilor generale:

Comisia Electorală Centrală este principalul organ responsabil de pregătirea şi executarea acţiunilor electorale;
teritoriul ţării se împarte în circumscripţii electorale administrative (de nivelul întîi şi doi) şi în secţii de votare. De asemenea, se deschid secţii de votare şi peste hotare (în misiunile diplomatice, dar şi în afara acestora);
se formează organe electorale (consilii de circumscripţie şi birouri ale secţiilor de votare);
se întocmesc liste electorale, inclusiv pentru cetăţenii cu drept de vot aflaţi peste hotarele ţării;
la referendum partidele politice nu sînt înregistrate drept concurenţi electorali, însă acestea se pot înregistra în calitate de participanţi la referendum, CEC solicitîndu-le să se expună dacă vor opta: “pentru” sau “contra”;
în mass-media publică şi privată poate fi plasată publicitate (gratuit şi/sau contra plată), se organizează dezbateri privind problema supusă referendumului;
procesul electoral poate fi monitorizat de observatori naţionali şi internaţionali, de către reprezentanţii mass-media;
cetăţenii votează în baza actelor de identitate stabilite de Codul electoral (aceleaşi ca şi la alegeri), peste hotare fiind posibilă votarea doar cu paşaport sau livret de marinar;
votarea are loc într-o singură zi, între orele 07:00–21:00 (e posibilă şi prelungirea votării cu cel mult 2 ore, la anumite secţii de votare);
totalizarea rezultatelor referendumului republican se efectuează de CEC în termen de 5 zile.

După desfăşurarea referendumului, rezultatele acestuia urmează a fi confirmate de Curtea Constituţională în termen de 10 zile de la primirea actelor de la CEC, iar în cazul că Legea supusă referendumului constituţional este adoptată, aceasta devine lege constituţională şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Contextul referendumului constituţional din 5 septembrie 2010

După alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi alegerile anticipate din 29 iulie 2009 Parlamentul urma să aleagă în funcţie Preşedintele Republicii Moldova, însă în anul 2009 au eşuat toate cele patru 4 tentative de alegere a şefului statului pe cale parlamentară.

Pe fundalul acuzaţiilor reciproce dintre putere (Alianţa pentru Integrare Europeană) şi opoziţie (PCRM), în perioada ce a urmat (decembrie 2009 — iulie 2010) au fost întreprinse diverse tentative de soluţionare a situaţiei: • modificări şi interpretări de legi; • adresări la Curtea Constituţională, pentru solicitarea unor interpretări şi clarificări; • formarea unei Comisii constituţionale care trebuia să elaboreze modificări în Constituţie; • elaborarea uni nou text al Constituţiei; • elaborarea şi înregistrarea unor proiecte de legi privind modificarea Constituţiei la capitolul modalităţii de alegere a şefului statului (direct sau indirect, cu scăderea succesivă a numărului minim de voturi necesar); • implicarea structurilor internaţionale pentru mediere în conflict (Consiliul Europei, Comisia de la Veneţia, UE). Încercările de soluţionare a crizei politice pe cale parlamentară sau fără a modifica cadrul constituţional şi legal existent nu s-au soldat cu rezultate pozitive, ambele părţi (puterea şi opoziţia) rămînînd pe poziţii şi abordări diferite. Negocierile cu mediatorii externi şi în cadrul alianţei de guvernare au condus la o soluţie care poate fi numită “extremă”: implicarea directă a cetăţenilor ţării, prin declararea referendumului constituţional.
6 iulie 2010 Curtea Constituţională a avizat pozitiv iniţiativa de revizuire a art.78 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum constituţional, iar la 7 iulie 2010 legislativul a adoptat Hotărîrea privind desfăşurarea referendumului republican constituţional, care a fost stabilit pentru data de 5 septembrie 2010.

Verifică lista electorală / www.chisinau.md

venerdì 30 luglio 2010

Info inregistrare pentrut referendum:

http://formular.voteaza.md/index.php

mercoledì 28 luglio 2010

Pentru prima dată moldovenii se vor putea înregistra on-line pentru a participa la alegeri.

CEC

Comisia Electorală Centrală a făcut public astăzi modul în care cetăţenii moldoveni de peste hotare se pot înregistra pentru a participa la referendumul din 5 septembrie. Ei trebuie doar să completeze un formular online pe site-ul www.votează.md
Moldovenii vor trebui să semneze şi o declaraţie pe propria răspundere prin care se angajează să ofere date autentice. Înregistrarea nu este obligatorie, iar datele vor rămâne confidenţiale, promite secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. El spune că după înregistrare, va putea fi stabilit cu aproximaţie numărul alegătorilor din ţările unde se află cei mai mulţi moldoveni. Guvernul a anunţat deja că pentru referendum vor fi deschise 80 de secţii de votare în 27 de state, cu 47 de secţii mai mult decât la ultimele alegeri.

martedì 27 luglio 2010

"Linie fierbinte” pentru referendum.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a instituit o „linie firbinte” – 080008888 – la care alegătorii pot afla mai multe informaţii despre procedura de votare la referendumul din 5 septembrie, iar cetăţenii aflaţi peste hotarele ţării pot suna la numărul +373 22 540488

CEC ţine să specifice că la aceste numere de telefon nu pot fi depuse contestaţii sau făcute plângeri. Linia telefonică va funcţiona de astăzi până în data de 4 septembrie, între orele 8:00-17:00, cu pauză între 12:00 şi 13:00.

http://hotnews.md/articles/view.hot?id=3794

"Eliberatorii": Căraţi-vă în România!

Pe strada Ion Creangă 82/1 din oraşul Chişinău, s-a întâmplat un fapt ieşit din comun: persoane în vârstă, vorbitori de limbă rusă, încă din anul trecut, după 7 aprilie, au declanşat o campanie agresivă contra copiilor şi adolescenţilor care locuiesc în clădirile din preajmă şi care, chipurile, îi împiedică să ducă un trai liniştit din simplul fapt că-i aud vorbind limba română. "Убирайтесь в Румынию!" (Căraţi-vă în România!) le-au spus cu text deschis nişte femei în vârstă. O habă de vreme, acestea au tăcut, iar acum au revenit iar la ”atac”. Oare de ce? Se apropie alegerile sau au altceva le-a determinat să se reactiveze?..
De remarcat, că vizavi de această clădire, prin decizia primăriei, au fost instalate nişte bănci pe care locuitorii din preajmă, în zilele de vară, se aşează să se recreeze. Tot aici, la vreo zece paşi, este şi un stadion unde mai mulţi tineri joacă fotbal, iarnă şi vară, uneori până la ore târzii. Ei bine, nimeni nu-i ”deranjează” atât de mult pe rusofonii de vârsta a treia, cum îi deranjează tinerii vorbitori de limbă română, care vin şi ei să se recreeze, mai ales în aceste zile caniculare. Orice ar face ei – râd sau vorbesc, este calificat drept ”deranj şi gălăgie”.
Pe data de 25 iulie, de exemplu, ”conflictul” între părţi s-a soldat cu replici dure, fiindcă nici adolescenţii nu au tăcut, spunându-le rusofonilor: ”Când dumneavoastră, ani de-a rândul, organizaţi petreceri cu băuturi, baian şi ciastuşki până la ore târzii (şi asemenea petreceri, cu adevărat au loc. n.a.) nimeni din alte clădiri nu v-a spus nimic, chiar dacă nu ne conveneau”. Argumentul nu i-a convins pe rusofoni, aşa că ei azi, 26 iulie, au purces la un act nemaiântâlnit: cu de la sine putere au dezgropat băncile instalate de autorităţi, crezând că astfel rezolvă problema sau, cel puţin, n-o să-i mai vadă şi, important, n-o să-i mai audă pe adolescenţi, pălăvrăgind în limba română, atât de nesuferită pentru urechile dumnealor, deprinşi să se audă vorbindu-se în preajmă doar într-o singură limbă – cea rusă. Deşi autorităţile publice locale au fost atenţionate asupra acestui gest ”nepoliticos” din partea unor locatari de pe strada Ion Creangă 82/1, deocamdată nu s-a întreprins nimic. ”Noi nu facem politică”, s-a exprimat o funcţionară a preturii sectorului Buiucani. Mă doare şi pe mine,dar ce să facem?!”, a zis dumneaei.”De ce rusofonii -”eliberatori” pot face politică, alungându-ne copiii în România şi atenţionându-i că, ”noi, comuniştii, am putea reveni la putere şi atunci veţi vedea voi…”, i-am spus, la rându-mi, funcţionarei. ”Fiindcă noi suntem… moldoveni şi nu ştim să ne apărăm”, a zis cu durere în glas funcţionara.
De fapt, ce-ar trebui să vedem? mă întreb ca jurnalistă, dar şi ca cetăţeană a urbei. Oare cei care se consideră până în prezent ”eliberatorii” noştri îşi imaginează că se mai poate reveni la 28 iunie 1940, la ”eliberarea” de după 1944, la deportări masive şi la tot ce a urmat după instalarea regimului totalitar comunist? Probabil, fiindcă, trebuie să spunem, regimul lui Voronin din ultimii 8 ani i-a reactivat pe unii comunişti, pe foştii activişti de partid, aflaţi acum la pensie şi întruniţi în diverse asociaţii ale veteranilor, care glorifică, prin acţiunile lor, timpurile de odinioară. Chiar dacă încearcă să se manifeste prin activităţi concertistice, comemorări de tot felul –9 mai, 15 iunie, 2 iulie, 7 noiembrie etc., pe care de cele mai multe ori le desfăşoară în incinta bibliotecii publice ”Târgovişte”, unde li se oferă spaţiul cu multă generozitate, acestor asociaţii tot la trecut le este gândul. De exemplu, de ziua Poetului Naţional biblioteca ”Târgovişte” a răsunat de cântece ruseşti, cum ar fi ”Katiuşa” şi altele de felul acesta. Și dacă această ”nostalgie” după trecutul sovietic mai poate fi ”trecută cu vederea”, agresiunea făţişă, nedisimulată faţă de adolescenţii care vorbesc în limba română este o încălcare gravă a drepturilor şi trebuie pedepsită ca atare.

Autor: Larisa Ungureanu
Sursa: http://hotnews.md/articles/view.hot?id=3786

lunedì 19 luglio 2010

Guvernul deschide 79 de secții de vot peste hotare, dintre care 20 în Italia.

79 de secții de vot peste hotarele țării pentru Referendum, pentru care ar urma să fie alocate 120 mii euro. Informația a fost făcută publică de către premierul Vlad Filat într-o conferință de presă.

Guvernul va deschide sectii de vot, pentru Referendum, în felul următor:

Federația Rusă - 6 secții de vot;
Franta - 3 secții de vot;
SUA și Canada - 6 secții de vot;
Germania - 4 secții de vot;
Romania - 5 secții de vot;
Marea Britanie și Irlanda - 4 secții de vot;
Spania - 3 secții de vot;
Portugalia - 4 secții de vot;
Cipru - 1 secție de vot.
Grecia - 4 secții de vot;
Italia - 20 secții de vot.

Fiecare secție de vot va fi formată din 7 persoane, dintre care un președinte, o persoană de la Comisia Electorală Centrală și alți cinci reprezentanți de la fiecare dintre partidele politice parlamentare, care au fracțiune în Parlament.
UNIMEDIA amintește că la alegerile parlamentare anterioare, peste hotare erau deschise 32 de secții de vot. După deschiderea noilor secții de vot, peste hotare vor exista 79 de secții de vot, asta dacă inițiativa va fi acceptată și de țările gazdă.
Potrivit premierului Flat, cele 120 mii euro vor fi oferite de către partenerii de dezvoltare ai R. Moldova.

Sursa:

http://unimedia.md/?mod=news&id=21432

venerdì 16 luglio 2010

Republica Moldova rămâne independentă.

Originalul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, restabilită după ce ars în timpul evenimentelor din aprilie 2009, a fost transmisă Aparatului Parlamentului pentru păstrare. Pe documentul restabilit sunt 271 de semnături, cea din 1991 fiind semnată de 278 de deputaţi. Liderul Asociaţiei „Parlamentul 90”, Pantelei Sandulachi, spune că au refuzat să-şi pună repetat semnătura câţiva deputaţi comunişti şi doi foşti deputaţi din regiunea transnistreană, transmite Info-Prim Neo.

Procedura de transmitere a Declaraţiei de Independenţă spre păstrare Parlamentului a avut loc în dimineaţa zilei de vineri, 16 iulie. Documentul a fost restabilit printr-o hotărâre specială a legislativului, iar semnăturile deputaţilor din primul Parlament au fost repuse în cadrul unei şedinţe speciale la 26 aprilie curent. Semnarea declaraţiei a continuat pe la casele deputaţilor care nu se puteau deplasa, iar semnăturile celor care nu mai sunt în viaţă au fost scanate.
Directorul Aparatului Parlamentului, Adrian Fetescu, a spus că la o şedinţă a Biroului Permanent al Parlamentului se va decide unde va fi păstrată Declaraţia. Anterior preşedintele interimar Mihai Ghimpu a spus că Parlamentul urma să dea comandă pentru un safeu în care să nu pătrundă focul.
Liderul Asociaţiei „Parlamentul 90”, Pantelei Sandulachi, a spus că o copie absolut identică a Declaraţiei de Independenţă şi pixul cu care au fost repuse semnăturile vor fi transmise spre păstrare Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie al Moldovei în ajunul Zilei Independenţei din 27 august.
Mihai Ghimpu a acceptat un demers al Asociaţiei „Parlamentul 90” prin care s-a cerut ca în holul clădirii Parlamentului, care în prezent este în reconstrucţie, să fie afişat documentul.
Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova a ars în timpul evenimentelor violente din 7 aprilie.

Autor: Info-Prim Neo Sursa: info-prim.md

http://hotnews.md/articles/view.hot?id=3592

martedì 29 giugno 2010

RESENTIMENTE: Victimele din 7 aprilie 2009 – la un an de la injustitie

Comitetul anti-tortură – ONG în sprijinul celor maltratati în aprilie 2009 (fondator:Iurie Crăciuneac si el victima « 7 aprilie »).

La mai bine de un an de la actiunile de represiune dictate de PCRM, niciuna din cele peste 300 de persoane supuse torturii nu este reabilitată, cel puţin din punct de vedere juridic.

Iurie Craciuneac (Cahul)

Pentru că la împlinirea unui an de la evenimentele din 7 aprilie nu s-a făcut promisul act justiţiar de condamnare a poliţiştilor vinovaţi de abuzuri, tortură şi maltratări – al căror impact nu a fost estimat încă până la capăt – societatea civilă încearcă să se facă auzită. Un exemplu concludent îl constituie Comitetul antitortură, organizaţie înregistrată la Ministerul Justiţie, care îşi propune să apere drepturile celor care au avut de suferit în urma protestelor din anul trecut şi să-i ajute să obţină reabilitarea juridică, medicală şi psihologică.

[ La 21 iulie 2009, la ideea Comunitatii Basarabenilor din Belgia, azi inregistrata sub denumirea Institutul European pentru Moldova, grupul Liberalilor din Parlamentul European a organizat o conferinta "Democratia in Moldova: A doua sansa", unde una din victimele "7 aprilie", Victor Arama de la Cahul, a facut o prezentare cronologica a evenimentelor care au dus la arestarea si maltratarea a zeci de tineri, trecand prin ceea ce Iurie Craciuneac a calificat drept "Coridor al Mortii". Astfel, parlamentarii europeni, basarabenii din Belgia si ceilati prezenti au putut auzi din prima sursa marturia calvarului de cateva zile sau saptamani din subsolurile nkv-diste ale Chisinaului. Ludmila BULGAR]

Victor Arama, victima 7 aprilie, Cahul, marturiseste in Parlamentul European la 20 iulie 2009

Iurie Crăciuneac, preşedintele acestei organizaţiei, spune că a fost nevoie de mai bine de un an, ca oamenii să-şi refacă minima demitate pe care să o apere în confruntare cu maşinăria inertă a statului. Iurie Crăciuneac: „Membri ai organizaţiei sunt toţi cei care au fost arestaţi şi maltrataţi în urma evenimentelor. Din raionul Cahul sunt 56 persoane care au fost arestate si torturate, iar alte 20 au fost doar bătute si eliberate, la locul faptei, pentru că n-au încăput în autoturismele poliţiştilor”.
Tinerii care au avut de pătimit se arată nemulţumiţi de mersul investigaţiilor. Deocamdată ei sunt nevoiti să treacă iar şi iar prin calvarul depoziţiilor care le răscolesc amintirile de loc plăcute. Iurie Crăciuneac: „Reabilitaţi din punct de vedere al sănătăţii intr-o oarecare măsură suntem, datorită Centrului Memoria, care ne-a oferit posibilitatea sa trecem o serie de investigatii si tratamente gratis.
Dar din punct de vedere juridic şi moral vizavi de ceea ce s-a intâmplat cu noi, nu putem spune că suntem reabilitati, deoarece procuratura nu ne-a dat încă un răspuns clar asupra dosarelor care se află în anchetă vizând faptul maltratării, iar în cazul arestării ilegale şi a dosarelor penale care au fost intentate s-a început un proces de recuperare a pagubelor morale şi materiale.”
Cititi in continuare la adresa: http://www.europalibera.org/content/article/2085298.html

La Moldova si divide sulla storia

La Moldova e le sue regioni separate.

Come già avvenuto in altre repubbliche ex sovietiche, anche in Moldova si è arrivati a un redde rationem politico costruito sulle interpretazioni della storia. E’ successo nei paesi baltici, era successo prima in Georgia, è successo negli ultimi due anni in Ucraina: l’arrivo delle truppe sovietiche nel 1944-45 è stato la liberazione dal giogo nazista o l’inizio di una feroce occupazione? Finora i dirigenti politici della Moldova avevano evitato abbastanza accuratamente l’argomento, consapevoli delle pesanti conseguenze che avrebbe avuto un dibattito – o peggio delle decisioni concrete – su questa faccenda; ma da quando al vertice del paese è arrivato – sia pure come presidente ad interim, visto che un’elezione regolare appare impossibile in un parlamento troppo diviso – il nazionalista Mihai Ghimpu, le cose sono cambiate. Dopo una serie di dichiarazioni sempre più univoche, il 24 di questo mese Ghimpu ha emesso un decreto che proclama il 28 giugno “!
Giorno dell’occupazione sovietica”. Il 28 giugno 1940 la Moldova venne staccata dal regno di Romania (che a sua volta l’aveva ottenuta a spese di Russia e Austria-Ungheria nei trattati di pace seguiti alla fine della prima guerra mondiale) e annessa come repubblica socialista sovietica all’Urss.

Oggi Ghimpu ha anche inaugurato un monumento-memoriale dedicato alle vittime dell’occupazione sovietica, nel centro della capitale Chisinau, rispondendo con sfida alle proteste che contro questa “nouvelle vague” storica si stanno levando da parte del partito comunista moldavo (43 seggi su 101 in parlamento) e anche da tre dei quattro partiti che fanno parte della coalizione di governo. I comunisti si sono anche rivolti alla corte costituzionale perché annulli il decreto emesso da Ghimpu; una risposta è attesa nei prossimi giorni. Alla cerimonia odierna erano presenti solo deputati del partito di Ghimpu. La coalizione di maggioranza si è scollata non poco, in queste ore, visto che il presidente ad interim ha rifiutato di partecipare a un incontro con i leader dei partiti che lo sostengono.

Anche l’unità etnico-politica del paese sembra messa a repentaglio. Non solo è ovvio che nella Transdnestria autoproclamatasi indipendente e fedelissima alle tradizioni sovietiche la nuova festa nazionale non sarà accettata; ma anche nella Gagauzia, regione autonoma abitata prevalentemente da una popolazione turcofona, c’è stata una ribellione (verbale) al nuovo corso del governo. “Il 28 giugno 1940 è la data in cui siamo stati liberati dalla dittatura fascista romena di Antonescu, che voleva sterminare tutta l’etnia gagauza”, ha detto il leader della comunità nonché governatore regionale Mihai Formuzal. “Sono sicuro che prima o poi questo decreto verrà annullato”.
http://blog.ilmanifesto.it/estestest/2010/06/28/la-moldova-si-divide-sulla-storia/

28 giugno- Giornata dell'occupazione sovietica

Una riparazione morale, pur se arrivata dopo sette decenni, non è inopportuna dal punto di vista storico. A Chişinău, il presidente interinale, il filo-occidentale Mihai Ghimpu, ha proclamato il 28 giugno „Giornata dell’occupazione sovietica”, per segnare i 70 anni dall’annessione da parte di Mosca, in seguito ad un ultimatum, dei territori romeni dell’est, sui quali fu creata l’attuale Moldova (repubblica a maggioranza romenofona). Lunedì, saranno quindi commemorate, ufficialmente, le vittime del regime totalitario comunista. Negli anni ’40, decine di migliaia di famiglie dei territori occupati sono state deportate in Siberia e Kazakistan, suordine di Stalin, che voleva eliminare le elite romene. Altre centinaia di migliaia di persone si sono rifugiate nella Romania amputata. Al loro posto i sovietici hanno portato coloni dalla Russia e Ucraina, che hanno modificato drammaticamente la struttura etnica della regione. Il documento firmato dal presidente Ghim!
pu non è prettamente commemorativo e non si limita ad evocare il terrore stalinista, ma affronta anche il passato che si rifiuta di scomparire. Il decreto chiede alla Federazione Russa, in veste di successore di diritto dell’Unione Sovietica, di ritirare „in modo incondizionato, d’urgenza e in maniera trasparente” le sue truppe dalla regione separatista Transnistria. Queste truppe, che Ghimpu non esita a definire esercito di occupazione, sono il garante dell’indipendenza della Transnistria, nonriconosciuta su piano internazionale, ma proclamata unilateralmente dopo il conflitto armato del 1992. Nel frattempo, la "Transnistria è diventata un buco nero dell’Europa, dove i diritti umani non sono rispettati” – ammonisce una dichiarazione della delegazione romena all’Assemblea Parlamentare del Consiglio d’Europa. La dichiarazione, firmata da decine di parlamentari della Germania, Francia e Ucraina, chiede l’immediata liberazione del giornalista Ernest Vă!
rdănean, condannato con l’accusa, non provata, di spionaggi! o, nonch è di altre persone incarcerate solo per essersi opposte ai separatisti. A Bucarest, il politologo Dan Dungaciu definisce il conflitto in Transnistria uno strumento geostrategico, di cui Mosca si avvale nei negoziati con l’Occidente su alcuni dossier più ampi, dall’allargamento NATO fino ai gasdotti o agli oleodotti. Mosca „è presente in loco, e le sarà molto difficile ritirarsi senza che le venisse offerta un’alternativa o uno scenario da poter vendere con successo sia alla popolazione della Transnistria, sia a quella della Federazione Russa” – conclude il professor Dungaciu.
http://www.rri.ro/art.shtml?lang=8&sec=123&art=34972

Premierul Vladimir Filat a mers să depună flori la o altă piatră de comemorare a victemelor deportărilor şi represiunilor staliniste, decât cea din PMAN

Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a fost singurul dintre cei patru lideri ai alianţei de guvernare care a participat la dezvelirea plăcii de comemorare a victimelor regimului comunist, în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Piatra de comemorare a victemelor ocupaţiei sovietice a fost sfinţită de un sobor de preoţi de la Mitropolia Basarabiei. Primarul capitaliei Dorin Chirtoacă a spus că au fost invitaţi la procesiune şi reprezentanţii Mitropoliei Moldovei.
Mihai Ghimpu a declarat că acest eveniment a întârziat cu 20 de ani.
Premierul Vladimir Filat a mers să depună flori la o altă piatră de comemorare a victemelor deportărilor şi represiunilor staliniste, amplasat în faţa gării feroviare.
La ceremonia din Piaţa Marii Adunări Naţionale oamenii au venit ca să susţină decretul preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu, şi instalarea monumentului în memoria victimelor regimului comunist.
http://www.publika.md/premierul-vladimir-filat-a-mers-sa-depuna-flori-la-o-alta-piatra-de-comemorare-a-victemelor-deportarilor-si-represiunilor-staliniste--decat-cea-din-pman_47901.html

Народное Собрание (парламент) Гагаузской Автономии постановил объявить день 28 июня Днем освобождения от румынской оккупации.
http://omg.md/Content.aspx?id=9085&lang=3

In via di definizione l’accordo per realizzare un agrimercato a Chisinau.

Padova guarda sempre di più all’Est Europa. E’ di questi giorni la notizia che il Maap, assieme alla finanziaria Finest, realizzerà un ortomercato a Chisinau, capitale della Moldavia. La nuova struttura prevede un investimento di circa 20 milioni di euro e sorgerà tra il centro cittadino e l’aeroporto. A gestirlo, saranno poi grossisti locali. “Da parte nostra – ha infatti dichiarato il presidente del Maap, Franco Frigo – forniremo il know-how per la gestione, ma non avremo alcun impegno diretto. L’interesse che abbiamo è quello di rafforzare il rapporto con l’Est Europa e di potenziare il nostro export”. L’agrimercato di Padova, del resto, si conferma una piattaforma privilegiata per l’esportazione: delle 370.000 tonnellate di merce che transitano in un anno, la quota destinata all’estero tocca il 45%.

http://www.myfruit.it/it/canali/articolo/articolo/il-maap-di-padova-sbarca-in-moldavia.html?tx_ttnews[backPid]=12

sabato 19 giugno 2010

Tra le nazioni più povere in Europa, la Moldova ha sofferto prima il dominio romeno, poi quello sovietico. Nel 1991 ha ottenuto l’indipendenza, ma senza liberarsi del tutto dal controllo russo. Mosca ha mantenuto le sue truppe in territorio moldavo per sostenere l’auto-proclamata Repubblica di Transnistria. Lo scorso autunno, Vlad Filat è diventato primo ministro della Moldova, in un governo pro-europeo. Euronews lo ha incontrato a Lussemburgo.

Euronews: Primo ministro, qui da Lussemburgo come vede il suo paese, la Repubblica di Moldova?
Vlad Filat: E’ un punto di vista diverso, qui da Lussemburgo. Ovviamente questo non significa che non si debbano fare notevoli progressi a Chisinau. Dico che sembra diverso perché da qui si vedono i problemi del mio paese e dei suoi abitanti, si vedono nel dettaglio, per così dire. Al tempo stesso, qui da Lussemburgo vedo che la Moldova ha una chiara prospettiva europea. E questo è dovuto al sostegno costante che riceviamo dai nostri partner europei.
Euronews: La Repubblica di Moldova è stata toccata dalla crisi finanziaria? Ne sente ancora gli effetti?
Filat: E’ stata investita in pieno dalla crisi. Ma devo dire che il nostro paese ha sofferto più che altro per l’assenza delle misure che di solito vengono adottate durante una crisi. E di questo è responsabile il governo precedente.
Euronews: Uno dei temi che lei ha affrontato a Bruxelles è quello della Transnistria. Che cosa si può fare per risolvere il problema?
Filat: La Repubblica di Moldova, insieme ai suoi partner, sta partecipando a una serie di negoziati che non sono affatto semplici. Ma l’obiettivo è regolare definitivamente questo conflitto. Non è soltanto il mio paese ad esserne coinvolto, ma l’intera regione, e, per dirla tutta, anche la comunità europea. Sono soddisfatto dei progressi effettuati nel processo negoziale, che puntano a trovare una soluzione. Vorrei ricordare che le autorità europee si sono impegnate come mai prima d’ora. Ad esempio, con il memorandum firmato dal cancelliere tedesco e dal presidente russo.
Euronews: Che cosa rappresenta questo memorandum?
Filat: Significa un maggiore impegno da parte dell’Europa per trovare una soluzione al conflitto in Transnistria, tutelando al tempo stesso la sovranità e l’indipendenza della Moldova. Significa affrontare il problema in modo appropriato, insieme a tutte le parti coinvolte. Vale a dire non solo con i paesi della regione, ma anche con la comunità europea.
Euronews: Il ritiro delle truppe russe basterebbe a risolvere il problema?
Filat: Sarebbe un modo troppo semplicistico di vedere le cose. Naturalmente la Russia deve impegnarsi a ritirare le proprie forze armate dalla Transnistria, ma questa è soltanto una delle misure che vanno adottate.
Euronews: Qual è la posizione della Russia in questo conflitto, che dura ormai da più di vent’anni?
Filat: Se consideriamo le ultime decisioni e gli ultimi provvedimenti presi dalla Russia, bisogna riconoscere che Mosca si sta adoperando per una soluzione al conflitto in Transnistria.
Euronews: Come descriverebbe le relazioni tra Moldova e Russia?
Filat: Fin dall’inizio del nostro mandato, abbiamo cercato di stabilire un rapporto pragmatico, basato sugli interessi reciproci, in nome della Moldova. Continuiamo nella stessa direzione. Gli incontri che ho avuto con il primo ministro russo Vladimir Putin e con i miei colleghi di governo sono la dimostrazione che questo è l’approccio più utile.
Euronews: Che cosa dice riguardo il referendum fissato a settembre?
Filat: La crisi costituzionale che attraversa il nostro paese non è un segreto. Questa crisi sta provocando un’instabilità politica imbarazzante per la Moldova. Abbiamo cercato di individuare il modo di superare la crisi con consultazioni interne e con l’aiuto dei nostri partner europei. Ora abbiamo trovato una soluzione che, a mio parere, è funzionale. Non ci sono altre soluzioni possibili: di conseguenza, abbiamo indetto un referendum in settembre per modificare la costituzione e conferire ai cittadini il diritto di scegliere il presidente con elezioni dirette. A metà novembre ci saranno elezioni politiche anticipate insieme a elezioni presidenziali.
Euronews: Si candiderà come presidente?
Filat: E’ una decisione che prenderò al momento giusto. In ogni modo la scelta spetta al mio partito, in base alla situazione che si sarà creata.
Euronews: Vuole dirci qualcosa riguardo l’accordo più importante che ha firmato o che sta per firmare con l’Unione europea?
Filat: Dovendo scegliere tra gli accordi presi finora, direi quello di oggi: la decisione di avviare i preparativi per liberalizzare il sistema dei visti. La nostra società merita uno sbocco positivo.
Euronews: E’ stata fissata una data, una scadenza per quando la Moldova spera di entrare a far parte dell’Unione europea?
Filat: C’è una scadenza e si tratta di un obiettivo abbastanza vicino, ma preferisco non parlarne adesso. Vorrei solo sottolineare quanto ho detto altre volte: la data dipende strettamente da come si comporterà la Moldova.
Euronews: Come sono i rapporti con i vostri vicini, con la Romania?
Filat: La Romania non è soltanto un nostro vicino, è più di questo. Le relazioni sono normali. Buone. Gli effetti di queste buone relazioni sono evidenti per i cittadini, su entrambe le rive del fiume Prut, che separa i due paesi. Abbiamo dimostrato che con un approccio pragmatico, con un approccio europeo, otteniamo risultati migliori che non attraverso l’esplosione di sentimenti ed emozioni, che è spesso è soltanto un retaggio del passato.
Sursa: http://it.euronews.net/2010/06/18/vlad-filat-premier-moldavo-la-moldova-ha-una-chiara-prospettiva-europea/

lunedì 14 giugno 2010

Cine va aduce statul în casele oamenilor?

De mai mulţi ani, urmăresc din Italia evenimentele prin care trece R. Moldova - ţară cu oameni harnici, gospodari, dar, lucru paradoxal, cei mai săraci din Europa. De-a lungul anilor, statul în R. Moldova s-a arătat a fi unul pe cât de corupt, pe atât de neputincios în fata problemelor din societate. De fapt, acest aşa-numit stat a cedat, încă la începutul anilor ’90, în faţa greutăţilor, s-a dat la o parte şi i-a lăsat pe oameni să lupte de unii singuri cu problemele economice şi financiare din familiile lor. De aici a şi început exodul în masă al oamenilor la munci peste hotare. În toţi aceşti ani, statul, direct sau indirect, a favorizat emigraţia cetăţenilor la munci în ţări străine, adaptându-se astfel la o formă parazitară de guvernare prin intermediul remitenţelor. Nu se face nimic pentru a realiza promisiunile făcute în toţi anii de după proclamarea Independenţei privind ajutorarea cetăţenilor la depăşirea problemelor economice, prin crearea locurilor de muncă, stimularea producătorului autohton, alocarea investiţiilor, crearea întreprinderilor mici si mijlocii, promovarea reformelor, combaterea crizei, relansarea economiei...
Aceste probleme continuă să fie trecute cu vederea. „Considerăm… Susţinem… Vom face… Vom da… Vom trăi în UE… Viitorul nostru luminos…” - toate-s o poveste veche. La o altă formă de guvernare trebuie să treacă actuala clasă politică, dacă doreşte cu adevărat să schimbe lucrurile spre bine în societate. În acest context, sunt nedumerit de felul cum mass-media din R. Moldova reflectă azi unele evenimente. Mai bine zis, le trece cu vederea, deoarece s-a axat pe intrigi de doi bănuţi, pornite din gura bătrânului Voronin. Toate aceste „noutăţi” sunt mici ca nişte purici faţă de mizeria şi sărăcia din satele rămase aproape pustii. Fenomenul migraţiei s-a cuibărit de-a binelea mai în toate casele din R. Moldova.
A crea locuri de muncă în loc de gastarbeiteri, înseamnă a aduce statul în casele oamenilor. În 2001, Voronin a furat statul, l-a adus la el acasă, l-a exploatat opt ani de zile şi ne-a demonstrat „pe viu” că acolo unde statul „lucrează”, acolo şi rezultatele sunt excelente. De ce în aceşti opt ani statul n-a „lucrat” şi în alte familii nu vom afla niciodată. Mă doare cumplit problema plecării oamenilor la munci peste hotare, care tot este lăsată la voia întâmplării. „Aduceţi milionul de basarabeni acasă şi noi vom promova reformele democratice în R. Moldova”. Sunt cuvintele răposatului Grigore Vieru, adresate pe timpul comuniştilor, valabile şi pentru actuala guvernare. Criza financiară a afectat grav toate ţările lumii şi doar R. Moldova „respiră liber” la acest capitol, pentru că cei aproximativ un milion de cetăţeni, plecaţi la munci peste hotare, transferă lunar circa 120 mln. euro în băncile republicii. Tragedia constă în faptul că aceşti bani nu sunt administraţi în direcţia relansării economiei, ci se acumulează în rezervele BNM, care, de fapt, s-a reprofilat într-o casă mare de schimb valutar. R. Moldova e cel mai sărac stat la hotarele UE - este verdictul experţilor străini, dar şi al realităţii dureroase în care s-au pomenit azi milioanele de basarabeni. Spre o asemenea situaţie ne-a adus şi trecutul nostru recent, lipsit de sens. În timp ce noi studiam teoria leninista despre dictatura proletariatului, aici, peste hotare, oamenii realizau în practică formula de bază a „Capitalului” lui Karl Marx: marfă – bani - marfă. Iată de ce ei au ajuns să aibă azi şi bani, şi marfă, iar noi - fără bani, fără marfă, dar şi fără oameni capabili să guverneze un stat. Dl Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al R. Moldova, aflându-se într-o vizită de lucru în Italia, a ironizat pe seama celor 200.000 de conaţionali de aici, spunând că, poate, cândva, cineva dintre gastarbeiteri va ajunge la conducerea R. Moldova. Eu mai degrabă aş susţine ideea să invităm ca să guverneze R. Moldova vreo doi-trei italieni din „Seria A”. Atunci, vom spune şi noi, cei plecaţi: „Ciao, arrevederce somaj şi sărăcie! Buongiorno, Moldova prospera!”.
Problema nu e în oameni, ci în clasa politică, care vine şi pleacă de la guvernare, lăsând în urmă o ţară din ce în ce mai jefuită şi chinuită de corupţie, nepotism, sărăcie, şomaj şi emigraţie în creştere. Care va fi ziua de mâine a acestei ţări rămâne doar să ghicim.
Vă prezint şi nişte date statistice oficiale din Italia. În luna septembrie 2009, conform Legii „Securitate”, guvernul Italiei a legalizat 278.000 stranieri, aşa numiţii „colf si badante” - femei care lucrează în familii. Pe locul patru, cu 30.030 legalizări, se află R. Moldova, după Ucraina, Maroc şi Albania. Şi mai dramatice sunt datele statistice despre cele circa 100.000 de prostituate care „activează” în Italia - pe locul doi, cu 19 %, se află R. Moldova. Sunt surori, fiice, mame - femei din Moldova - constrânse să îndure umilinţe pentru viaţa celor rămaşi acasă.
În toamnă, vom avea referendum şi parlamentare anticipate. Cu certitudine că politicienii îşi vor aminti de cei plecaţi de acasă şi îi vor ruga să le acorde, prin vot, dreptul la guvernare. Ar fi bine ca, măcar de data aceasta, noua clasă politică să facă totul pentru a aduce statul în casele oamenilor…
Gheorghe Bâtcă,
Verona, Italia
www.moldinit.com

venerdì 11 giugno 2010

RUSII EXECUTA ROMANI basarabeni PENTRU A SE DISTRA!

Zeci de moldoveni ucisi la Moscova.

Numai in luna octombrie, cateva zeci de cetateni din Republica Moldova au murit in conditii suspecte in capitala Rusiei. Tinerii basarabeni, plecati la munca la Moscova, s-au intors acasa in sicriu, iar trupurile lor poarta urme clare de violenta. Sambata trecuta, satenii din localitatea Vasieni, din raionul Telenesti, au condus pe ultimul drum pe unul dintre tinerii morti la Moscova. “Pe al nostru, pe Alexei, de 29 de ani, l-au palit in tampla, l-au ucis in tren. Nici nu mi-am inchipuit ca sunt oameni asa de cainosi. Nu mai pot de durere. Mai am la Moscova un fecior si o fata. Le-am scris sa vina acasa. Dar… saracia ne mana in Rusia”, ne-au povestit Lidia si Alexei Ciobanu, parintii barbatului ucis. Un alt localnic ne-a povestit ca, “de ani in sir, moldovenii sunt trimisi morti acasa de la rusi, dar nu ia nimeni nici o masura. Multi de-ai nostri mor rapusi acolo. Mai an, cinci de-ai nostri care i-au cerut banii patronului rus au fost urcati intr-un vagon si arsi de vii acolo. Acum, baiatul meu merge de trei ani la Moscova, a venit acu’ acasa si mi-a povestit grozaviile de pe acolo. Mor moldovenii nostri ucisi pe capete. Le dau in cap, le iau banii si-i arunca in padurile din jurul Moscovei. In fiecare primavara, politistii lor aduna mortii nostri de acolo. Noi ce sa facem? Baiatului meu ii e si frica sa mai plece. Murim pentru 500-600 de dolari pe luna. Numai saptamana asta au fost trimisi morti acasa doi din Verejeni, doi din Izvoras, unul din Leuseni, unul din Vasieni si doi din Mandreiti, toti din acelasi raion, Telenesti.”

UCIS DE ZIUA LUI DE NASTERE

La 25 septembrie, chiar de ziua lui, tot la Moscova a fost ucis si Sergiu Novokosenov, de 25 de ani. “A fost gasit pe linia ferata. Avea multe gauri in cap si in spate, n-avea un picior si nici o mana. Fusese mutilat. Parintii lui, din Telenesti, l-au inmormantat nu demult, cand l-au trimis rusii in sicriu”, ne-a declarat Olga Gherman, primar al unuia dintre satele din raionul Telenesti. Un alt localnic din Verejeni, Ion Gorea, 43 de ani, a fost aruncat din tren dupa ce a fost jefuit. Alti doi tineri moldoveni au murit intr-un accident rutier ciudat. Cica trupurile lor ar fi stat cinci ore pe o sosea din Moscova. Doar familiile lor au incercat sa afle ce s-a intamplat. Surse autorizate ne-au declarat ca, tot in ultima luna, 17 basarabeni din Orhei ar fi fost trimisi acasa, in sicrie, de la Moscova. Primele informatii despre aceste cazuri ne-au fost furnizate de Victor Cotlau, membru al Uniunii Participantilor la Conflictul Militar (1991-1992) din Republica Moldova.

MISTERE DE NEDEZLEGAT

Curios lucru este ca actele medico-legale care insotesc mortii basarabeni “livrati” de Rusia consemneaza faptul ca moldovenii au murit in mod violent, insa nu si imprejurarile deceselor ori numele autorilor asasinatelor. Autoritatile din Republica Moldova n-au luat pana acum atitudine fata de aceasta situatie. Timid, joi, 27 octombrie, deputatul basarabean Gheorghe Susarenco, a avut o interpelare pe aceasta tema in Parlamentul Moldovei, solicitand Ministerului Afacerilor Interne o ancheta amanuntita.

NUNTA IN CER

Zeci de tineri plecati la munca in Rusia sunt “livrati” morti familiilor, fara explicatii, desi trupurile basarabenilor poarta urme clare de violenta, cum ar fi gauri in cap, maini sau picioare rupte, lovituri in tampla. Moldovenii sustin ca exista precedente, ca nu-i pentru prima data cand basarabenii se intorc intre patru scanduri de pe teritoriul Rusiei si jefuiti, si mutilati. Astfel, in ultimele zile, opt familii din raionul Telenesti si-au ingropat baietii “livrati” de Moscova intre patru scanduri. Miercuri, 26 octombrie, reporterii s-au deplasat in localitatea Leuseni, acolo unde intreaga suflare a satului astepta sosirea microbuzului de la Moscova cu sicriul lui Igor Negrescu (foto), 24 de ani, fost politist basarabean, plecat in urma cu trei luni in capitala Rusiei pentru a castiga ceva mai multi bani: 500-600 de dolari. Era paznic acolo, muncea “la negru”, iar vineri, pe 28, avea sa se intoarca acasa, asa cum atesta biletul pe care deja si-l cumparase. La 21 octombrie insa, Igor a murit. Parintilor li s-a spus ca ar fi baut prea multa cafea si a facut infarct. “Am vorbit saptamana trecuta cu el la telefon si l-am intrebat cand vine acasa. Avea ganduri de insuratoare. I-am promis ca o sa inchiriem un colt de gradina de la un vecin si o sa facem cort de nunta. Dar acum… cu banii astia il ingrop. Acum, o sora de-a mea mi-o spus ca a murit de inima. Dar eu nu cred. Nu cred, fiindca e plin raionul de morti tineri, toti ucisi la Moscova”, ne-a relatat, plangand, Galina Negrescu, mama lui Igor. Nici tatal acestuia, Victor, nu credea ca baiatul a murit de moarte buna: “Eu cred ca pana nu s-o ogoi Transnistria, asa au sa ne omoare copiii, unul cate unul”.

"FRATII" DIN FOSTA URSS NU SUNT DORITI LA MOSCOVA

Tineri militanti rusi din miscarea nationalista Patria au manifestat saptamana trecuta, la Moscova, fata de numarul mare de imigranti din fostele republici sovietice intrati ilegal in Rusia, pe primele locuri situandu-se cei din Republica Moldova, Ucraina, Georgia si Tadjikistan. "Imigranti ilegali care ocupati locurile de munca, afara!", "Moscova pentru moscoviti!" au scandat manifestantii, cu varste cuprinse intre 14 si 17 ani, reuniti in Piata Maiakovski. Doi manifestanti deghizati in imigranti ilegali, care ii reprezentau pe cetatenii din Asia Centrala, propuneau trecatorilor benzina diluata cu "urina de magar", precum si pateuri caucaziene cu carne in care erau viermi din plastic. Cei doi au fost indepartati din zona de organizatori. "Imigrantii ilegali aduc la Moscova criminalitate si trafic de droguri si ocupa locurile de munca destinate moscovitilor", a declarat Aleksandr Bossih, unul dintre organizatorii manifestatiei. "Trebuie introduse cote pentru recrutarea de straini si trebuie impuse reglementari mai dure pentru sanctionarea celor care recruteaza imigranti ilegali si le inchiriaza locuinte. Fiecarui strain care intra in Rusia trebuie sa i se inregistreze amprentele digitale", a declarat un deputat al Adunarii parlamentare din Moscova. "La Moscova sunt prea multi muncitori straini, in timp ce 40.000 de locuitori ai Moscovei sunt someri. Deoarece sunt dispusi sa munceasca pentru 200 de dolari pe luna, imigrantii determina scaderea generala a salariilor in capitala", a declarat deputatul Viktor Volkov, reprezentant al partidului nationalist de stanga. In Federatia Rusa au murit 265 de moldoveni. In acest an insa, numai in luna octombrie, intr-un raion din Chisinau si in orasul Orhei au fost inregistrate cateva zeci de asemenea cazuri.

http://www.basarabeni.net/arhiva-stirilor/zeci-de-moldoveni-ucisi-la-moscova

Uniţi sub tricolor.

de Guţu Alina
(liceul Lucian Blaga,TIRASPOL)
“Speranţe ,vise , amăgiri
Din toate am gustat
Dar după sute de răniri
Noi multe am uitat .
Noi am uitat ce-nseamnă a fi
O ţară-n întregime ,
Dar una sigur o vom şti
Unde-s ale noastre rădăcini .
Avem cu toţii un trecut ,
Român sau moldovean ,
Şi împreună am petrecut
O viaţă , nu un an .
Noi am luptat toţi cot la cot
Pentru credinţă , libertate
Şi nu a fost zadarnic tot
Căci eu te am de frate .
Tot frate îmi vei fi mereu
Uniţi sau nu într-o ţară
Şi vede bunul Dumnezeu
De sufăr înafară.
Uniţi sub tricolor vom fi
Cu sufletul şi gîndul
Frate cu frate se va şti
Chiar de-i împărţit pămîntul.”

martedì 8 giugno 2010

I MOLDAVI VISTI DA UN ITALIANO ..
Mi capita spesso di frequentare persone moldave che lavorano in Italia e ho capito che uno dei temi che più dividono la loro comunità è la considerazione che ognuno ha della indipendenza e sovranità della propria Patria.
Credevo fosse un fenomeno da emigranti, ma nel 2009 a Chisinau, insieme ad alcuni imprenditori italiani ho pranzato con esponenti del mondo universitario e parlando del futuro della Moldova, con grande sorpresa, ho ascoltato gli accademici esternare la loro ferma determinazione nell’ auspicare l’unificazione della repubblica di Moldova con la Repubblica di Romania rivendicando una identità culturale e linguistica con la confinante regione rumena della Moldavia.
Gli italiani esterrefatti chiedevano come mai la parte colta di un popolo - che da paese occupato ha ottenuto l’indipendenza - desidera sottomettersi ad un'altra nazione rinunciando alla propria libertà e sovranità, contrariamente a quanto invece accade in ogni parte del mondo dove anche con le più piccole espressioni etniche, linguistiche, culturali ecc.. si invoca e si combatte per l’indipendenza, l’autonomia e la libertà.
Sorpresi della reazione degli italiani che consideravano antistorica e contro tendenza la rinuncia di un popolo alla propria sovranità, gli intellettuali moldavi affermarono che la liberta che avevano ottenuto era una libertà inutile, che non sapevano cosa farci quando non si possiedono i mezzi per ottenere progresso e benessere per il popolo. Inoltre, aggiungevano, che la necessità di diventare rumeni era anche dettata dalla opportunità di entrare immediatamente nell’Unione Europea, obiettivo altrimenti raggiungibile solo in tempi molto lunghi.
In altre parole, a meno che non avessero trovato giacimenti d’oro, erano disposti a vendere sovranità, autonomia, libertà e dignità di popolo in cambio del benessere.
Da questo incontro ho ricevuto la certezza che in alcuni ambienti della cultura moldava manca del tutto il valore dell’identità nazionale, e si ignora del tutto il concetto di sovranità nazionale.   Atteggiamenti analoghi in Italia sono puniti come attentato alla Costituzione, ma se si tratta di stranieri questi potrebbero essere espulsi per attività sovversiva contro la Repubblica di Moldova, avendo l’Italia riconosciuto la sovranità del popolo moldavo.
Tuttavia questo atteggiamento sembra riguardare una trascurabile minoranza di moldavi “pseudo-colti” che dall’altezza della loro cultura si confrontano solo con le elite artistiche della Romania. Infatti la maggior parte dei moldavi di Roma, conosciuti come ottimi e onesti lavoratori, con il popolo rumeno non desiderano affatto essere confusi, anche perché questi non godono di una buona reputazioni tra gli italiani.
Questi atteggiamenti e manifestazioni di pensieri controtendenza (che in Italia sono definiti cultural-chic e contraddistinguono il pensiero post-comunista),   sono l’espressione di chi è incapace di lottare per migliorare il presente, di chi fugge i sacrifici della globalizzazione, di chi ricorre al passato per condizionare il futuro, di chi presume di possedere la verità tacciando di ignoranza chi non la pensa come lui, di chi non accetta il presente quale risultato della storia.

Questi minoritari circoli culturali, abbagliati da una libertà piovuta quasi per caso e senza lotta, sono incapaci di affrontare la dura povertà del proprio Paese, e ricercano nella fusione con la Romania una guida, o un padrone, meno odioso di Mosca, mostrando con questa scelta tutti i limiti di classe dirigente, inutile ma non dannosa perché incapace di prendere nelle proprie mani il destino dei propri connazionali.

Purtroppo il partito pro-romania è rappresentato in Parlamento e senza capirlo può bloccare il processo storico della Moldova. Infatti a causa dell’esiguo margine dell’attuale Governo anche la minima divisione della maggioranza consentirebbe il ritorno dei comunisti al potere e con essi finirebbe il sogno europeo con il ritorno ai tempi bui del colonialismo commerciale dell’est.
Ma quanto di ciò è inconsapevole il partito pro-romania ?? Dopo aver saputo che nella rivoluzione twitter dell’aprile 2009 a Chisinau la bandiera Romena sul Parlamento era stata innalzata da infiltrati dei servizi comunisti, è lecito pensare che questo partito filo romeno e questi circoli siano presidiati ed infiltrati per far cadere l’attuale maggioranza e favorire il ritorno dei comunisti al potere.
Autore: GLOBAL

CITAZIONI:

Non c’è civiltà senza stabilità sociale.
Non c’è stabilità sociale senza stabilità individuale.
(Aldous Huxley)

La servitù avvilisce gli uomini sino a farsene amare.
(Luc De Vauvenargues)

http://www.moldinit.com/publ/i_moldavi_visti_da_un_italiano/5-1-0-557
http://forum.moldweb.eu/topic/10973-i-moldavi-visti-da-un-italiano

http://ambasada.it/index.php?showtopic=19095

http://unmoldoveanlaroma.blogspot.com/

giovedì 3 giugno 2010

Totuși suntem români, moldoveni sau daci?

http://partem.org/news/show/132

Lista regilor daci... pe care românii nu se știe din care motiv nu doresc s-o recunoască, dar e recunoscută de diferiti cronicari din Grecia si Italia.....

http://ro.metapedia.org/wiki/Listă_de_regi_daci

Moldova, terra di mezzo.

Il parco del centro di Chisinau,
capitale della Moldavia

Un Paese stretto tra Ucraina e Romania, indipendente da vent’anni, ma ancora preda di divisioni interne e forti influenze da parte dei suoi vicini storici. Intervista con Oazu Nantoi, noto analista politico moldavo, su radici e futuro prossimo della piccola Repubblica alle porte dell'Europa. Sullo sfondo, la visita in Italia del presidente della Repubblica moldava, Mihai Ghimpu

Nella storia recente della Moldavia, l'identità nazionale dei cittadini ha attraversato profondi cambiamenti. Quali sono stati, a suo avviso, i momenti chiave per capire quest'evoluzione tumultuosa?
La popolazione della Repubblica socialista sovietica di Moldavia ha preso dal periodo in cui era parte dell'Urss (appartenente alla Romania, membro dell'Urss dal 1940 fino al 1991, alla proclamazione dell'indipendenza. Ha perso però una parte del suo territorio, la Transnistria) le caratteristiche dell’homo sovieticus, ma con peculiarità locali. Questo significa, prima di tutto, xenofobia nella forma della rumeno-fobia, alimentata dal regime sovietico dopo il 1940. L’idea di fondo, era creare una nuova identità storica, un’identica etnica moldava e non romena, che parlasse moldavo e non romeno.

Chi è Oazu Nantoi

Oazu Nantoi

E' uno degli analisti politici più noti e apprezzati della Moldavia.
Classe 1948, dal 2000 è direttore del programma gestione dei conflitti all’ Institute for Public Policy di Chişinău. Nel 1998 è stato a capo del Comitato interdipartimentale per la risoluzione della guerra della Transnistria.
Dal 1991 al 1992, invece, aveva guidato il Dipartimento di analisi politiche del governo moldavo. E' stato anche direttore di "Moldova-Press" e della ong "Incredere", impegnata in attività di peacebuilding in Transnistria. Dal 2010 è anche deputato al Parlamento nazionale.

Quando Gorbačëv ha dichiarato la perestroika, in Moldavia emersero tre centri di attività politica con orientamenti differenti.
A Chişinău, capitale della Moldavia, si concentrava l’attività politica per l’unificazione con la Romania. A Tiraspol, in Transnistria, faceva capo una componente forte e aggressiva, decisa a mantenere la Moldova nell’Unione sovietica, contraria a qualsiasi diritto locale all’indipendenza. Infine a Comrat – la città principale della Gagauzia (regione sud-occidentale della Moldova), abitata in prevalenza dai gagauzi, turcofoni e di religione cristiano-ortodossa – era sorto un polo contrario alla riunificazione con la Romania e pro Russia… Forse è piuttosto irrazionale, ma questi sono i fatti.

Uno Stato per tre comunità.

Che cambiamenti hanno portato gli anni Novanta?
Nel febbraio-marzo 1990 nella nostra repubblica socialista per la prima volta venivano organizzate elezioni democratiche nei soviet supremi locali. Venne così creato il soviet supremo nazionale, poi definito parlamento. Si votò in tutto il territorio, anche in Transnistria. Tra gli eletti di questa regione, vi era anche Igor Smirnov (attuale “presidente” dell’autoproclamata Repubblica Transnistriana, ndr), nato in Kamchatka e mandato a Tiraspol dal Partito comunista nel 1986… Dunque un tipico rappresentate del popolo transnistriano!... Il lavoro di questo parlamento all’inizio fu segnato da forte entusiasmo e il primo ministro fu eletto all’unanimità.
Dal mio punto di vista, il passaggio cruciale è stato il 23 giugno 1990 quanto il Parlamento adottò la dichiarazione di sovranità. Questo diede l’idea a Mosca che la Repubblica moldova era pronta a lasciare l’Urss e a unificarsi alla Romania. La reazione non si fece attendere: in poche settimane, il 19 agosto a Comrat fu proclamata la Repubblica socialista sovietica gagauza all’interno dell’Unione sovietica e il 2 settembre a Tiraspol avvenne lo stesso per la Transnistria.
In questo modo, se la Moldavia avesse firmato il nuovo trattato d’unione delle repubbliche sovietiche, proposto da Gorbačëv, le due neonate repubbliche sarebbero scomparse. Diversamente, si sarebbero staccate da Chişinău. In queste condizioni Mosca continuava a controllare il territorio moldavo. È importante ricordare anche che la Repubblica moldova era stata creata dall’Urss come sua componente, cioè il contrario, ad esempio, delle Repubbliche baltiche, che erano un’entità statale già prima della Seconda guerra mondiale.

Come si arrivò alla guerra nel 1992?

La XIV Armata sovietica giocò un ruolo cruciale. È importante leggere la decisione della Corte europea per i diritti umani dell’8 luglio 2004, caso di Ilaşcu e altri vs. Moldavia and Russia (2004): la Russia è responsabile di aver scatenato questa guerra. Penso però che una parte della responsabilità sia degli stupidi errori commessi dal governo della nuova Repubblica moldava.

Guerra e separatismo contro l'unificazione con la Romania

Quali furono gli errori?
Il 26 settembre 1990, per esempio, quando venne eletto il Soviet supremo della Gagauzia, il fronte popolare moldavo reagì lanciando un appello al governo moldavo per salvare l’integrità del territorio nazionale. Di conseguenza, quest'ultimo organizzò un movimento di volontari e migliaia di giovani patriottici, che si ritrovarono nella piazza centrale di Chişinău, dove c’erano pullman ad aspettarli. Questi gruppi, numerosi e sotto l’effetto di alcool, si diressero verso la Gagauzia per fermare le elezioni illegali nel Soviet supremo. In quel periodo, il distaccamento militare di Bolgrad (vicino a Odessa, in Ucraina) aveva fornito armi e munizioni per i gagauzi.
Tutto dunque era pronto per un confronto barbaro e sanguinoso. In questa situazione, io ero in Parlamento come giornalista quando il Primo ministro moldavo dichiarò categoricamente in pubblico che non avrebbe ammesso spargimenti di sangue e diede l’ordine di fermarsi.
L’esercito creò una barriera attorno ai villaggi gagauzi, consentendo così le elezioni illegali senza violenza. Tutto ciò, però, diede l’impressione che parte del popolo moldavo fosse bellicoso e pronto alla violenza. E questo è solo il primo degli errori. Non a caso l'episodio fu massicciamente usato dalla propaganda in Transnistria, dove le madri erano pronte a mandare a combattere e a morire i figli contro l’unificazione con la Romania.

A questo proposito, quali erano allora e quali sono oggi, le possibilità e i rischi di unificazione con la Romania?

C’è stato un periodo, dal 1918 al 1990, in cui l’intera Bessarabia (regione romena forzatamente ceduta nel 1940 all'Unione Sovietica e nella parte meridionale all'Ucraina. A sua volta la Bessarabia si era formata dall'annessione nel 1812 all'Impero russo della parte orientale del principato di Moldavia, e della "Bessarabia storica o del sud", possesso dell'Impero ottomano, ndr) è stata unita alla Romania. La gente in Bessarabia parla la stessa lingua, il romeno, mentre il moldavo è lingua parlata solo sulla carta. Alla fine del periodo sovietico, però, la conoscenza del romeno in Moldavia era diventata molto scarsa. Tra la popolazione moldava, tuttavia, una parte specifica - penso a intellettuali, poeti e scrittori soprattutto - voleva l’unificazione con Bucarest.

I partiti pro-riunificazione con la Romania
non hanno mai superato il 4-6%. L’idea oggi
è troppo minoritaria per essere realistica

Questa minoranza è stata strumentalizzata per creare la fobia che la Moldavia muovesse inevitabilmente verso l’unificazione con la Romania. Concretamente, però, nelle ultime sei elezioni democratiche che si sono tenute nel nostro Paese, i partiti con slogan e idee chiaramente pro-riunificazione non hanno mai superato il 4-6%. L’idea di riunificazione con la Romania è presente, ma troppo minoritaria per essere realistica.

Alla guerra dei passaporti

Dopo il collasso di Ceauşescu, il rapporto tra Romania e Moldavia è stato trasparente. Era possibile passare il confine anche solo con la carta d’identità ed era molto facile ottenere la cittadinanza romena. L’espressione giusta, però, non è “ottenere”, è “ristabilire”: i miei genitori, ad esempio, erano cittadini romeni e nel 1940 l’Armata rossa non gli ha chiesto che cittadinanza volevano. Ora, come loro figlio, ho diritto di riottenere la cittadinanza romena.
Fino al 2002 era assolutamente libero e facile da farsi. Il problema però è sorto per due motivi. Nel 2001 il Partito comunista è andato al potere in Moldavia con peculiarità sovietiche stereotipate, con una spiccata rumeno-fobia ed un approccio molto muscolare a questo tema.
L’altro problema si pone in previsione dell’allargamento dell’area Schengen: l’Unione europea ha chiesto alla Romania di “chiudere” il confine con la Moldavia, introducendo un regime di visti. In questa situazione, molti moldavi hanno capito che il passaporto romeno è di fatto una chiave per l'accesso all'area Schengen. Allo stesso tempo, la Russia, come ha già fatto in Abkhazia o in Ossezia del sud, ha distribuito a piene mani passaporti in Transnistria. Infine l’Ucraina, dal canto suo, ha consolidato la presenza etnica ucraina in Transnistria, facendo lo stesso. Anche la Bulgaria, lontano dai riflettori, ha distribuito suoi passaporti fra i moldavi d’origine bulgara con lo stesso scopo.

Il numero di passaporti romeni è però più rilevante.

No, la differenza è piuttosto ridotta. Il problema è il rapporto con la Romania. Il progetto dello Stato moldavo infatti può funzionare solo in competizione con la Romania. Se la Moldavia saprà garantire un livello simile di libertà e possibilità, la sovranità moldava sopravviverà. Oggi chiunque può organizzare un referendum sulla riunificazione, ma è un non-senso, probabilmente solo il 10% voterebbe a favore. Ma in una visione di lungo periodo, per la Moldavia è importante avere una prospettiva di adesione all’Unione europea e questo chiuderà tutte le speculazioni sulla riunificazione: il XXI secolo ci offre una possibilità che prima non avevamo.

http://www.balcanicaucaso.org/Tutte-le-notizie/Moldavia-terra-di-mezzo