CUM NE PREGATIN NOI DE REFERENDUM???

CUM NE PREGATIN NOI DE REFERENDUM???
http://www.timpul.md/articol/cum-ne-pregatim-noi-de-referendum-14868.html

lunedì 13 settembre 2010

Ue, la libertà appena oltreconfine.

Ue, la libertà appena oltreconfine

Per i moldavi l'Europa è una febbre. L'aspirazione collettiva ad entrare nel cerchio magico dei Ventisette traspare nella pubblicità e nei nomi delle piazze. Nel segno della libertà di movimento. Anche se la piccola Repubblica fa ancora i conti con nostalgie e ricatti economici del grande Vicino russo
Come un fiume, la Moldavia corre verso il suo mare, l’Unione europea. Un corso d’acqua tortuoso ma sempre più in piena, come il Prut e il Nistru/Dniestr, i fiumi moldavi ingrossati dalle piogge di mezz’estate. Sono tanti i segnali nel linguaggio pubblico, sociale, economico e politico che mostrano visivamente la tensione della piccola repubblica ex-sovietica verso Bruxelles.

Febbre a dodici stelle.

Come in altri Paesi balcanici in fila per l’adesione, innanzitutto, la bandiera a dodici stelle sventola su molti edifici pubblici e piazze. Poi, la coalizione liberale di governo è denominata “Alleanza per l'Integrazione europea” (Aie), mentre di politica estera se ne occupa il “ministero degli Affari Esteri e dell’Integrazione Europea”. Tutti i partiti, d’altro canto, compreso il Partito comunista, sono favorevoli all’integrazione europea.

Una pubblicità istituzionale del governo moldavo. Il payoff sul poster recita: "Per l'Europa, per un futuro dignitoso" (foto di Bernardo Venturi)
Una pubblicità istituzionale del governo moldavo. Il payoff sul poster recita: "Per l'Europa, per un futuro dignitoso" (foto di Bernardo Venturi)
Di Ue traboccano anche i corsi di studi universitari, i policy-papers dei centri di ricerca e gli eventi politici. Sono solo alcune pennellate che abbozzano l’eccitazione moldava verso l’integrazione europea.

Euroentusiasta il 61,4% dei moldavi, ma senza dimenticare Mosca

Su che cosa si fonda però questa propensione? È davvero radicata nella società e tra i principali leader politici? Analizzando l’ultimo Barometro dell’opinione pubblica presentato a Chişinău a fine maggio dall’Istituto di politiche pubbliche, risulta che se si votasse in questo momento per l’integrazione della Repubblica moldava nel “club” europeo, il 61.4% si esprimerebbe a favore e il 17.7% contro.
Tutto ciò potrebbe far pensare a una forte propensione – o addirittura “identità” – sul piano europeo. Proviamo a incrociare questo dato con un altro presentato dal barometro: alla domanda su quale Paese dovrebbe essere il principale partner strategico della Moldavia, soltanto il 27.3% ha risposto l’Ue, mentre il 50.1% ha scelto la Russia.
A ciò si aggiunga che gli indicatori del Barometro negli ultimi anni hanno mostrato come quasi il 50% della popolazione – con intuibili “picchi” tra gli over 60 – rimpiange l’Unione sovietica e circa il 40% vorrebbe si ricostituisse il sistema socialista. Inoltre, 17.7% di contrari all’integrazione è il dato più alto registrato negli ultimi anni.
Vladimir Voronin, leader del Partito comunista, oggi all'opposizione, interpreta questo dato come un’insoddisfazione verso il governo liberale guidato da Vladimir Filat, mentre per i liberali e per una parte della stampa si tratta di un riflesso della crisi economica, che non molla la sua presa sulla Ue.

L'Europa è libertà di movimento.

Complessivamente dunque si tratta di una spiccata propensione non tanto verso la Ue in quanto tale, ma piuttosto verso un ampio spazio di libertà a portata di mano. È l’annosa questione dell’adesione europea, che è di fatto la più grande opportunità per i moldavi di muoversi liberamente. Una chance che si percepisce continuamente, soprattutto tra i più giovani.

Il dossier 

Europei_large
Vai al nostro dossier Europei
L’Unione europea infatti allargherebbe vistosamente le sbarre della gabbia di visti che circonda i moldavi, lasciandogli attualmente spazi di movimento solo verso i vicini storici.
Questo fattore non viene ignorato negli uffici di Bruxelles: dalla metà di giugno la Moldavia e l’Ue hanno avviato i colloqui per la liberalizzazione dei visti.
Una pubblicità istituzionale del governo moldavo. Il payoff sul poster recita: "Per l'Europa, per un futuro dignitoso" (foto di Bernardo Venturi)
Una pubblicità istituzionale del governo moldavo. Il payoff sul poster recita: "Per l'Europa, per un futuro dignitoso" (foto di Bernardo Venturi)
La Moldavia, infatti, è uno dei pochi Paesi nella sfera di vicinato per il quale il visto è ancora richiesto, in particolare da quando Serbia, Montenegro e Macedonia ne hanno ottenuto la liberalizzazione nel dicembre scorso.

La Romania, 'porta sul retro' per entrare nella Ue

Va inoltre considerato come la liberalizzazione dei visti sia già cominciata de facto attraverso la “porta sul retro ” dei passaporti romeni per i cittadini moldavi. Il presidente romeno Traian Basescu, infatti, sta sostenendo apertamente questo processo ed è intenzionato ad aumentare fino a 10 mila unità al mese le naturalizzazioni.
Di certo il governo moldavo ha giocato un ruolo cruciale in questo processo di “europeizzazione” attraverso consultazioni, riforme e rafforzamento degli standard democratici e delle relazioni diplomatiche.
Allo stesso tempo, l'integrazione non può essere vista come un deus ex machina che risolverà tutti i problemi moldavi prendendoli sotto il suo mantello.
La prospettiva dell’equidistanza moldava tra Bruxelles e Mosca – sulla bocca di tanti, ma nell’operato di pochi – rischia di nascondere nella sua retorica le reali propensioni dei leaders politici.
È evidente però che dichiarazioni e politiche anti-russe rischiano di creare una contrapposizione infinita che non può giovare al Paese.
L’ultima uscita a destare scandalo è stata quella del Presidente ad interim della repubblica Mihai Ghimpu: ha provato a istituire il 28 giugno come giorno in cui fare memoria dell’“Occupazione sovietica”.

La Moldavia, vaso di coccio tra due giganti..

Decreti come questo non possono che moltiplicare le tensioni e affievolire i benefici – in particolare quelli economici – che deriverebbero dall’allargamento europeo.
Ne è chiara prova la ripresa della cosiddetta “guerra del vino”: la Russia, infatti, ha da poco bloccato un’ingente quantità di vino moldavo definendolo, per la sua bassa qualità, adatto soltanto a “ridipingere i recinti”.
I buoni rapporti con i due “giganti” sono un crocevia per l’adesione europea. Anche perché l’ostacolo più grande verso questo obiettivo rimane, ancora una volta, la situazione della Transnistria.
Ed è evidente come Mosca giochi qui la parte del leone. Per quanto l'Ue abbia offerto maglie larghe su situazioni conflittuali irrisolte – si pensi all’adesione di Cipro nonostante l’evidente divisione interna – su questo fronte deve ancora dimostrarsi un attore risolutivo.
Un forte contributo in questo ambito potrebbe aiutare l'integrazione europea della Moldavia, più di tanti proclami.
Nell’attesa, i moldavi continueranno a cercare una “porta sul retro”.
http://www.balcanicaucaso.org/ita/aree/Moldavia/Ue-la-liberta-appena-oltreconfine

În Republica Moldova au fost organizate două referendumuri consultative şi unul constituţional.

În istoria Republicii Moldova au fost organizate două referendumuri consultative şi unul constituţional. Primul plebiscit a avut loc pe 6 martie 1994, iar ultimul s-a desfăşurat pe cinci septembrie 2010.
Primul referendum consultativ, numit "La sfat cu Poporul", a fost iniţiat de preşedintele de atunci, Mircea Snegur. La acel plebiscit, marea majoritate a cetăţenilor a votat pentru păstrarea statalităţii, dar nu pentru unirea cu România. Plebiscitul nu a avut putere legislativă, astfel încât analiştii l-au numit un sondaj sociologic.
Pe 23 mai 1999, a fost organizat un alt referendum consultativ, iniţiat de preşedintele Petru Lucinschi. Cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe dacă sunt de acord cu introducerea sistemului prezidenţial de guvernare. Acest sistem presupunea că preşedintele va fi responsabil pentru formarea şi administrarea Guvernului. Curtea Constituţională a validat referendumul, chiar dacă la el au participat doar 57% dintre alegătorii incluşi în liste, deşi legea prevedea participare de cel puţin 60% pentru validare. Mai mult de jumătate dintre alegători au votat atunci pentru introducerea sistemului prezidenţial de guvernare.
Pe 5 septembrie 2010, în premieră pentru Moldova, s-a desfăşurat un referendum constituţional. Cetăţenii au fost chemaţi la urne pentru a se pronunţa asupra modalităţii de alegere a şefului statului. Plebiscitul a eşuat din cauza prezenţei insuficiente la vot. Potrivit rezultatelor finale ale Comisiei Electorale Centrale, doar 30,29 la sută din alegătorii cu drept de vot şi-au exprimat opţiunea. Pentru ca referendumul constituţional să fie declarat valabil, la vot trebuiau să se prezinte 33,33 la sută din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale.
http://www.publika.md/in-republica-moldova-au-fost-organizate-doua-referendumuri-consultative-si-unul-constitutional_93561.html

venerdì 10 settembre 2010

Commissione Elettorale Centrale della Repubblica di Moldova


I risultati delle votazioni seggi esteri (Ambasciate e quelli addizionali)

Nr
Distretto
A favore
Contrari

Totale
19276(97.99%)
395(2.09%)
294
Ambasada RM în Republica Austria
117(95.12%)
6(4.88%)
295
Ambasada RM în Republica Azerbaidjan
25(100%)
0
296
Ambasada RM în Republica Belarus
25(89.29%)
3(10.71%)
297
Ambasada RM în Regatul Belgiei
292(96.37%)
11(3.63%)
298
Ambasada RM în Republica Bulgaria
31(96.88%)
1(3.13%)
299
Ambasada RM în Republica Ceha
126(96.92%)
4(3.08%)
300
Ambasada RM în Republica Populara Chineza
21(95.45%)
1(4.55%)
301
Ambasada RM în Republica Elena
569(97.93%)
12(2.07%)
305
Ambasada RM în Confederatia Elvetiana
114(95%)
6(5%)
306
Ambasada RM în Republica Estonia
13(86.67%)
2(13.33%)
307
Ambasada RM în Republica Franceza
905(98.69%)
12(1.31%)
308
Reprezentanta RM pe lînga Consiliul Europei (Republica Franceza)
82(93.18%)
6(6.82%)
309
Ambasada RM în Republica Federala Germania
107(98.17%)
2(1.83%)
310
Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main (Germania)
143(99.31%)
1(0.69%)
313
Ambasada RM în Statul Israel
126(93.33%)
9(6.67%)
314
Ambasada RM în Republica Italiana
753(97.04%)
23(2.96%)
319
Consulatul General al Republicii Moldova la Bologna (Italia)
254(96.58%)
9(3.42%)
328
Ambasada RM în Republica Letonia
14(100%)
0
329
Ambasada RM în Republica Lituania
29(100%)
0
330
Ambasada RM în Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord
131(97.04%)
4(2.96%)
331
Ambasada RM în Republica Polona
77(97.47%)
2(2.53%)
332
Ambasada RM în Republica Portugheza
396(98.51%)
6(1.49%)
335
Ambasada RM în România
756(99.34%)
5(0.66%)
336
Sectia Consulara a Ambasadei RM în România
644(98.32%)
11(1.68%)
338
Ambasada RM în Federatia Rusa
344(89.58%)
40(10.42%)
341
Ambasada RM în Statele Unite ale Americii
131(94.93%)
7(5.07%)
342
Reprezentanta RM pe lînga Oficiul ONU la New-York
116(95.87%)
5(4.13%)
346
Ambasada RM în Regatul Suediei
45(95.74%)
2(4.26%)
347
Ambasada RM în Republica Turcia
20(95.24%)
1(4.76%)
348
Consulatul General al Republicii Moldova la Istanbul (Republica Turcia)
46(92%)
4(8%)
349
Ambasada RM în Ucraina
39(90.7%)
4(9.3%)
350
Consulatul RM la Odesa (Ucraina)
22(91.67%)
2(8.33%)
351
Ambasada RM în Republica Ungara
54(96.43%)
2(3.57%)
345
Canada or.Toronto,ON
162(99.39%)
1(0.61%)
344
Canada or.Montreal, QC
698(99.29%)
5(0.71%)
343
SUA or.Hickory
116(99.15%)
1(0.85%)
340
Regatul Spaniei or. Barcelona
195(97.5%)
5(2.5%)
337
Romania or. Iasi
321(99.07%)
3(0.93%)
339
Regatul Spaniei or. Madrid(sediul viitoarei misiuni)
349(99.43%)
2(0.57%)
334
Republica Portugheza or. Faro
140(97.22%)
4(2.78%)
333
Republica Portugheza or. Portimao
286(98.96%)
3(1.04%)
327
Republica Italiana or. Trieste
157(98.13%)
3(1.88%)
326
Republica Italiana or. Florenta
133(98.52%)
2(1.48%)
325
Republica Italiana or. Torino
578(96.98%)
18(3.02%)
324
Republica Italiana or. Mestre (2)
623(98.11%)
12(1.89%)
323
Republica Italiana or. Mestre
698(99.01%)
7(0.99%)
322
Republica Italiana or. Padova (2)
1387(99%)
14(1%)
321
Republica Italiana or. Padova
502(99.01%)
5(0.99%)
320
Republica Italiana or. Bologna (2)
531(97.97%)
11(2.03%)
318
Republica Italiana or. Napoli
70(98.59%)
1(1.41%)
317
Republica Italiana or. Perugia
141(97.92%)
3(2.08%)
316
Republica Italiana or. Ancona
196(99.49%)
1(0.51%)
315
Republica Italiana or. Roma (2)
88(97.78%)
2(2.22%)
312
Republica Federativa Germania or. Hamburg (Sediul Consulatului Onorific)
33(97.06%)
1(2.94%)
311
Republica Federativa Germania or. Munchen (Sediul Consulatului Onorific)
38(100%)
0
304
Republica Elena or. Salonic
16(94.12%)
1(5.88%)
303
Republica Elena or. Iraklion
75(97.4%)
2(2.6%)
302
Republica Elena or. Patra
75(100%)
0
356
Republica Italiana or.Milano (2)
374(98.42%)
6(1.58%)
358
Republica Italiana or.Verona
976(98.69%)
13(1.31%)
354
Republica Italiana or.Parma
879(98.99%)
9(1.01%)
355
Republica Italiana or.Milano
254(99.22%)
2(0.78%)
357
Republica Italiana or.Trento
325(97.31%)
9(2.69%)
359
Republica Italiana or.Genova
43(97.73%)
1(2.27%)
352
Cipru or.Limassol(sediul Consulatului Onorific)
62(98.41%)
1(1.59%)
353
Republica Franceza or. Toulouse
28(100%)
0
360
Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord or.Northamton
38(100%)
0
361
Irlanda or. Dublin
386(100%)
0
362
Republica Portugheza or. Setubal
120(99.17%)
1(0.83%)
363
Romania or. Timisoara
154(99.35%)
1(0.65%)
364
Romania or. Cluj
312(98.42%)
5(1.58%)
365
Romania or. Galati
169(99.41%)
1(0.59%)
366
Federatia Rusa reg. Moscova or. Mojaisk
14(70%)
6(30%)
367
Federatia Rusa reg. Moscova or.Domodedovo
102(87.93%)
14(12.07%)
368
Federatia Rusa or. Kaliningrad
17(94.44%)
1(5.56%)
369
Federatia Rusa or. Sankt - Peterburg
232(95.87%)
10(4.13%)
370
Regatul Spaniei or. Santander
466(98.94%)
5(1.06%)
371
SUA or. Sacramento, CA
150(100%)
0

Total
19276(97.99%)
395(2.09%)



Il popolo moldavo accoglie l’invito dei comunisti a boicottare il referendum voluto dalla destra.

Il popolo moldavo accoglie l’invito dei comunisti a boicottare il referendum voluto dalla destra e dall’imperialismo.
Oltre i due terzi degli elettori puniscono il tentativo di emarginare i comunisti e di legare il paese al carro dell’imperialismo

“Stando ai sondaggi circa il 65% della popolazione dovrebbe recarsi alle urne”, hanno affermato importanti media occidentali (Euronews, ad esempio) alla vigilia del referendum che si è svolto domenica 5 settembre nella Repubblica di Moldova, certo nella speranza che potesse concretizzarsi il tentativo di modificare le regole costituzionali (attraverso l’elezione diretta del presidente della repubblica), portato avanti dalla coalizione nazionalista filo-romena e liberista, autoproclamatasi “per l’integrazione europea”, andata per un soffio al governo nelle controverse elezioni dell’estate 2009, per liberarsi (emarginandolo con un marchingegno elettorale contestuale all’avvio di una campagna di persecuzione che già l’Ernesto ha avuto modo di denunciare) dell’ingombra presenza del locale Partito Comunista della Repubblica di Moldova (PCRM), che riceve il consenso di quasi metà dell’elettorato e che condiziona fortemente l’attività del parlamento e che ha tra le sue prerogative anche l’elezione del capo dello Stato.

Il vero obiettivo del referendum, in realtà, era il completamento di quelle “riforme” all’insegna del massacro sociale, gradite ai poteri forti mondiali, che erano state avviate all’indomani della proclamazione dell’indipendenza, ma che avevano subito un’interruzione negli otto anni di governo comunista subentrato nel 2001 “a furor di popolo”, attento ai bisogni degli strati più deboli della società e fautore di un efficace “stato sociale”, rispettoso di quello status di neutralità che è continuamente messo a rischio dalle ingerenze della NATO e dalle violenze (sotto la bandiera delle “rivoluzioni colorate”) dei gruppi della destra più estremista, e sostenitore di una politica di convivenza delle diverse comunità nazionali (moldavi, russi, ucraini, gagauzi) che popolano la piccola repubblica ex sovietica.

In vista c’era anche il definitivo assorbimento, in una condizione di autentico servaggio coloniale e di avamposto militare in prossimità della Russia, alle strutture dell’imperialismo occidentale, a cominciare dalla NATO e dall’Unione Europea. E, forse, persino l’annessione alla vicina Romania, a coronamento del “sogno” coltivato dai nostalgici della “Grande Romania”, esistente tra le due guerre mondiali.

Gli sponsor occidentali dell’operazione non sapevano forse di dover fare i conti non solo con la debolezza e l’insipienza della rissosa coalizione filo-imperialista (in questo momento impegnata in un penoso “scaricabarile”), ma soprattutto con la volontà e la dignità del popolo moldavo che ha raccolto l’invito dei comunisti a boicottare in massa il referendum, per la cui validità sarebbe bastata la partecipazione di solo un terzo dell’elettorato. Oltre due terzi degli aventi diritto (al 71% di non partecipanti va aggiunta quella quota di elettori che ha comunque votato “no”) hanno contribuito a trasformare la consultazione in un autentico flop. Che oggi costringe i suoi promotori a prendere atto della cocente sconfitta, riconoscendo l’opportunità di andare ad elezioni anticipate, come richiesto da mesi proprio dal Partito Comunista, che tutti i sondaggi danno come sicuro vincitore.

Ha dichiarato Vladimir Voronin, ex capo dello Stato ed oggi presidente del PCRM: “i cittadini hanno difeso il loro diritto alla sovranità, hanno dimostrato di essere loro, il popolo moldavo multinazionale, gli autentici padroni del loro destino… Questa posizione solidale apre una nuova prospettiva politica per il paese. E’ ormai evidente a tutti che l’attuale potere e la sua maggioranza parlamentare non godono di alcuna autorità, morale, politica, giuridica. Lo scioglimento del parlamento e le elezioni politiche anticipate, l’ulteriore rafforzamento della repubblica parlamentare e la modernizzazione economico-sociale del paese, sono i principali obiettivi che abbiamo di fronte”.
Spetta anche a noi comunisti italiani sostenere senza esitazione, con spirito solidale e contro le ingerenze dell’imperialismo, la battaglia dei nostri compagni moldavi per la democrazia, la sovranità nazionale e un’Europa dei popoli.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------

martedì 7 settembre 2010

1. http://www.cec.md/i-ComisiaCentrala/main.aspx?dbID=DB_Results292 (Rezultatele CEC al RM - Ambasadele Republicii Moldova peste hotare, ora 21.45, 05 septembrie 2010)
 
 
2. http://www.cec.md/i-ComisiaCentrala/main.aspx?dbID=DB_Rezultatele_Votarii152 (Rezultatele votarii pe teritoriul Republicii Moldova la 07 septembrie 2010)
 
3. http://www.cec.md/i-ComisiaCentrala/main.aspx?dbID=DB_Referendum2010100 (Tot ceea ce se refera la Referendumul din 05.09.2010)

giovedì 2 settembre 2010

H O T Ă R Î R E
cu privire la participarea la votare în cadrul referendumului republican constituţional din 5 septembrie 2010
În conformitate cu art. 11, 18, 22, 26 şi 53 alin. (3) din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, precum şi reieşind din experienţa alegerilor trecute, Comisia Electorală Centrală consideră necesar a permite cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot să participe la votare, în cadrul referendumului republican constituţional din 5 septembrie 2010, în baza actelor de identitate cu termen de valabilitate expirat.
În acest context, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor informaţia privind numărul cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, titulari ai actelor de identitate cu termen de valabilitate expirat. Informaţia a fost prezentată de către ÎS „CRIS „Registru” prin scrisoarea nr. CEC-7/1109 din 23 august 2010 prin care se confirmă un număr impunător de alegători deţinători ai actelor de identitate cu termen de valabilitate expirat. În temeiul celor enunţate, Comisia Electorală Centrală HOTĂRĂŞTE:
1. Se permite cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot să participe la votare, în cadrul referendumului republican constituţional din 5 septembrie 2010, în baza actelor de identitate cu termen de valabilitate expirat.
2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

Preşedintele
Comisiei Electorale Centrale Eugeniu ŞTIRBU
Secretarul
Comisiei Electorale Centrale Iurie CIOCAN
Chişinău, 26 august 2010
Nr. 3484

lunedì 30 agosto 2010

REFERENDUM.

Cum ajutam noi procesul de pregatire a acestui Referendum, care este primul in istoria R.Moldova?

Din partea asociatiei am trimis citeva sute de mesaje: prin intermediul sms-urilor, posta electronica, web, bloguri, social network Facebook si Odnoclasniki, am telefonat la toate persoanele care au lasat datele lor la “Festa dei popoli 2009” si 2010, partecipantilor la intilnirea cu  Domnul Gimpu, care a avut loc la Roma anul acesta. La fel a fost foarte util numarul 7 a jurnalului “Pro Diaspora” unde era dedicat  spatiu referendumului pe 2  pagine, am imprastieat la Roma 300 de numere.
Cu ajutorul Ambasadei din Roma, care au imprimat 300 de fluturase cu info.: unde , cind ,cum se va desfasura referndumul si cu parteciparea activa a unor  voluntari din asociatie, aceste fluturase au fost  imprastieate in locurile de agregare a conationalilor nostri, si anume: Tor di Vale, la Biserici, la Piata Republica, Castra Pretorio, Piramide, Eur Fermi, Ostia, Discoteca “VOG “ s.a.m.d.

Aici  foto: 
Majoritatea conationalilor nostri nu erau la curent ca va fi Referendum, dar ce e mai grav , ca multi nu stiu ce inseamna un Referendum.
Politicienii nostri au gresit ca nu au facut mai multa informatie printre popolatie. Speram sa fie pozitiv rezultatul, in asa mod munca noastra  va fi premiata.

 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Comisia Electorala Centrala 

str. Vasile Alecsandri 119
25-14-51, 23-25-97, 23-40-47

Partner

info@cec.md
http://www.cec.md



 
Hot-line national: 0 800 08888

Hot-line international: +373 22 540488 


Info inregistrare pentrut referendum:


 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

ITALIA:


                                                                               
 or. Roma (sediul misiunii) + 1 SECŢIE



(1) 00185, or. Roma, str. Montebello, nr.8
Tel:(+3906) 474 02 10
Fax:(+3906) 478 810 92
(2) Str. Barumini, 55 – 00132 Roma
Tel: +39 3294455136
  or. Ancona Liceul Ştiinţific, Str. Vecchini, 2 – 60121 Ancona
Tel: +39 071 2222246
  or. Perugia Str. S. Lucia nr. 2 – 06125 Perugia
Tel:
+390755773832 +390755773925
  or. Napoli Str. Duomo, 214, 80138 – Napoli.
Tel: +39 335 6802955
  or. Bologna (2)(sediul CG+1) (1)via Antonio Canova 30, Bologna
Tel:(+39051) 60 22 413
Fax: (+39051) 53 81 66
(2) via Antonio Canova 32, Bologna
Tel:(+39051) 60 22 413
Fax: (+39051) 53 81 66
  or. Padova (2) (1) Sala Polivalente, via Diego Valeri 17/19, Padova
contact: Vasile Moroșanu, tel. +(39)3293294726
(2) Palazzo della Loggia Amulea, via Prato della Valle 97, Padova
contact: Marcinschi Alexandr, tel. +(39)3485724751
  or. Mestre (2) (1)Casa Comunale, via Palazzo 1, Mestre
contact: Josanu Oleg, tel. +(39)3469656522
(2) Casa Comunale, via Palazzo 1, Mestre
contact: Coțaga Vera, tel. +(39)3289312939
  or. Parma Quartiere Molinetto, via Argonne 4, Parma, contact: Dumitru Doleanschi, tel. +(39)3201192937
  or. Milano (2) (1)Via Ferdinando Gregorovius 15, Milano, contact: Cociu Veaceslav, tel. +(39)3397992809
(2) Via Ferdinando Gregorovius 15-A, Milano, contact: Cociu Veaceslav, tel. +(39)3397992809
  or. Torino Associazione „Plai”, via Morandi 10, Torino
contact: Petică Natalia, tel. +(39)3294422947
Putină Elena +(39)3343561238
  or. Florenţa Comune di Firenze, Piazza della Libertà n. 12, Cubo nr. 1
+(39)3208025468
+(39)3272439824
+(39)3201733000
  or. Trento Sala nr.3 CINFORMI, via Zambra 11, et.4, Trento, contact: Rotaru Vitalie, tel. +(39)3405678545
  or. Verona Comune di Verona, Piazza Arsenale 1, Verona, contact:
Michișor Nicolae, tel. +(39) 3200942422 și Papuha Natalia, tel. +(39)3804616697
  or. Trieste via Cesare Battisti 2, Trieste
+(39)3207489427
+(39)3204156659
  or. Genova Università degli Studi Genova, via Balbi 5, Genova
Tel.+(39)3498643527 begin_of_the_skype_highlighting              +(39)3498643527      


sabato 21 agosto 2010

Referendumul pe înțelesul tuturor 

1 (Video)

În scurt timp vom fi chemați la referendum. Cuvântul “referendum” este acum în vogă, îl auzim la tot pasul. Câți dintre dumneavoastră știu ce este un referendum? Cine trebuie să meargă la referendum? Ce trebuie să facă un alegător?
Cum se va schimba situația dacă mergem sau nu la referendum?
Referendumul pe înțelesul tuturor -  este emisiunea lansată de postul Moldova1, care va rula în fiecare miercuri și sâmbătă.
Sursa: Moldova1
http://referendum.md/ro/stiri/detalii/citeste/referendumul_pe_intelesul_tuturor_1_video/archive/2010/august/18.html

venerdì 13 agosto 2010

Stimaţi concetăţeni!

Vă aducem la cunoştinţă că, la 05 septembrie 2010, în Republica Moldova va avea loc Referendumul Republican Constituţional. În această zi cetăţenii Republicii Moldova vor putea vota şi pe teritoriul Republicii Italiene. Vă invităm să participaţi la referendum între orele 07:00 şi 21:00 la următoarele secţii de votare:
Biroul electoral al secţiei de votare nr 314
or. Roma (sediul Ambasadei), str. Montebello, nr.8
Biroul electoral al secţiei de votare nr 324
or. Mestre, Casa Comunale, str. Palazzo 1
Biroul electoral al secţiei de votare nr 315
or. Roma, str.  Giacinto   Pullino    86
Biroul electoral al secţiei de votare nr 325
or. Torino, str. Morandi 10
Biroul electoral al secţiei de votare nr 316
or. Ancona, liceul Ştiinţific, str. Vecchini, 2
Biroul electoral al secţiei de votare nr 326
or. Florenţa, Comune di Firenze, Piazza della Libertà n. 12, Cubo nr. 1
Biroul electoral al secţiei de votare nr 317
or. Perugia, str. S. Lucia nr. 2
Biroul electoral al secţiei de votare nr 327
or. Trieste, str. Cesare Battisti 2
Biroul electoral al secţiei de votare nr 318
or. Napoli, str. Duomo, 214
Biroul electoral al secţiei de votare nr 354
or. Parma, Quartiere Molinetto, str. Argonne 4
Biroul electoral al secţiei de votare nr 319
or. Bologna (sediul Consulatului General)
str. Antonio Canova 30
Biroul electoral al secţiei de votare nr 355
or. Milano,str. Ferdinando Gregorovius 15
Biroul electoral al secţiei de votare nr 320
or. Bologna, str. Antonio Canova 32
Biroul electoral al secţiei de votare nr 356
or. Milano, str. Ferdinando Gregorovius 15-A
Biroul electoral al secţiei de votare nr 321
or. Padova, Sala Polivalente, str. Diego Valeri 17/19
Biroul electoral al secţiei de votare nr 357
or. Trento, Sala nr.3 CINFORMI, str. Zambra 11, et.4
Biroul electoral al secţiei de votare nr. 322
or. Padova, Palazzo della Loggia Amulea, str. Prato della Valle 97
Biroul electoral al secţiei de votare nr 358
or. Verona, Comune di Verona, Piazza Arsenale 1
Biroul electoral al secţiei de votare nr 323
or. Mestre, Casa Comunale, str. Palazzo 1
Biroul electoral al secţiei de votare nr 359
or. Genova, Università degli Studi Genova, str. Balbi 5, Genova
Votarea se va efectua în baza paşaportului pentru călătorii în străinătate.
Informaţii suplimentare pot fi vizualizate pe următaorele pagini web: www.voteaza.md www.ambmoldova.it

 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Comuniştii se tem de votanţii moldoveni din străinătate.

 
Sursa imagine: hotnews.md
„Lupta comuniştilor împotriva referendumului se coverteşte treptat într-o acţiune de restrângere a drepturilor politice a moldovenilor aflaţi la muncă în Europa. Pe lista celor învinuiţi de PCRM figurează Comisia Electorala Centrală, Guvernul şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, dar, în principal, partidele din coaliţia de guvernare”, scrie observatorul politic Denis Cenuşă pe blogul său.
În continuare, analistul punctează câteva aspecte fundamentale vizavi de „efervescenţa cu care comuniştii acţionează contra cetăţenilor moldoveni”...
1. Comuniştii vor să inducă opiniei publice locale falsa impresie că referendumul a fost trucat şi că reforma constituţională este nimic altceva decât tentativa AIE de a „uzurpa” puterea în stat.
 
2. Comuniştii intenţionează să folosească imaginarul potenţial „de falsificare” a alegerilor peste hotare pentru a diminua încrederea electoratului în scrutinele viitoare. Atât discreditarea partidelor rivale pe plan local, cât şi deteriorarea relaţiilor cu partenerii externi, fac parte din obiectivele urmărite de PCRM.

Comuniştii planifică „să influenţeze structurile europene pentru ca acestea să facă demersuri către autorităţile de la Chişinău în vederea restricţionării votului peste hotare în afara misiunilor diplomatice existente”, mai scrie Cenuşă.
În cele din urmă, „votanţii moldoveni din străinătate sunt de temut pentru comunişti”, crede analistul, întrucât primii „întreţin legături puternice cu alegătorii din ţară”, iar „distanţarea lor de la afacerile electorale naţionale are o importanţă esenţială pentru opoziţia comunistă”.
Autor: HotNews
Sursa: cenusadi.wordpress.com

Procuratura Generală a prezentat noi imagini în dosarul "7 aprilie", fără a oferi şi detalii.

La mai mult de un an de la evenimentele din aprilie 2009, Procuratura Generală prezintă doar alte imagini din noaptea de 7-8 aprilie, fără a oferi detalii în acest caz. Procurori afirmă că în imagini apar persoane cunoscute, dar au refuzat să spună cine sunt acestea, pe motiv că nu au fost identificate oficial.
Andrei Pântea, prim-adjunct al procurorului general, a anunţat că grupul de procurori a verificat aproape 200 de persoane. El a comunicat că au fost identificaţi poliţiştii care au maltratat persoanele, la fel şi tinerii escortaţi la comisariatele de poliţie Buiucani, Botanica şi Comisariatul Central.
Tot el a mai spus că este prematur de a anunţa identitatea persoanelor din imagini, printre care se observă clar şi persoane cu funcţii de răspundere, însă fiecare va răspunde pentru ce a făcut, individual.
Artur Sârcu, procuror în cadrul Procuraturii Botanica a declarat că la operaţiunile de reţinere au participat şi scutierii. "Deşi din declaraţii rezultă că scutierii nu au participat la reţinere, din imagini vedem cu totul altceva. Vedem aici şi aplicarea armei", a spus acesta.
Sârcu a mai  comunicat că persoanele reţinute au fost urcate în maşinile serviciului "Fulger", iar altele au fost transportate la comisariate cu taxiurile.
Procurorul a făcut un apel către persoanele care se recunosc pentru ca acestea să anunţe Procuratura în caz că au fost martori.
Amintim că, ultima dată, despre dosarul 7 aprilie s-a discutat la începutul lunii iulie, în Parlament, când a fost examinat raportul Comisiei speciale parlamentare privind evenimentele de după 5 aprilie.
Atunci, Comisia, condusă de fostul deputat liberal-democrat, Vitalie Nagacevschi, i-a recomandat Parlamentului să adopte o decizie pe marginea raportului prezentat. Serviciul de Informaţii şi Securitate, Procuratura Generală şi Ministerul de Interne, prin această decizie, au fost obligate să identifice, în termen de 30 de zile, persoanele care au provocat violenţele din 7 aprilie. Aceleaşi instituţii trebuiau să găsească persoanele care au provocat leziuni corporale poliţiştilor sau invers.
Peste 1.500 de persoane au fost audiate în cadrul investigaţiilor evenimentelor din aprilie 2009. Printre acestea se numără foşti demnitari de stat, politicieni şi funcţionari din structurile de forţă. Până acum, Procuratura Generală a deschis peste 100 de dosare. Jumătate dintre ele vizează cazuri de tortură.
http://www.publika.md/

martedì 10 agosto 2010

25 de partide din cele 30   vor participa la referendum.


De Victoria Ungureanu
Au fost înregistrate 25 de partidi din cele 30 la Ministerul de Justiţie, care ar confirma faptul că vor vor participa în campania electorală pentru referendumul republican constituţional din 5 septembrie.
Din numărul total de formaţiuni înregistrate în campania electorala, 16 partide şi-au expus opţiunea “Pentru” alegerea preşedintelui de popor şi unul - “Contra”. 5 partide nu şi-au exprimat nicio opţiune, iar alte 3 au declarat ca vor îndemna alegătorii sa nu participe la referendum.
Din cele 5 formaţiuni politice care nu s-au înregistrat în campania pentru plebiscit sunt : Partidul Agrar din Moldova, Partidul Legii şi Dreptăţii, Mişcarea Profesioniştilor “Speranţa-Надежда”, Noul Partid Naţional Moldovenesc şi Partidul European.
La Comisia Electorala Centrala s-au înregistrat în calitate de participanti urmatoarele formaţiuni:
Partidul Democrat
Alianţa Moldova Noastră
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova
Partidul Liberal
Mişcarea social-politică “Ravnopravie”
Partidul Liberal Democrat din Moldova
Mişcarea Acţiunea Europeană
Partidul Popular Creştin-Democrat
Partidul Popular Republican
Partidul Naţional Liberal
Partidul Socialiştilor “Patria-Rodina”
Partidul Republican din Moldova
Partidul Ecologist “Alianţa Verde din Moldova”
Partidul Conservator
Partidul “Pentru Neam şi Ţară”
Partidul Umanist din Moldova
Mişcarea Social-Politică a Romilor din Republica Moldova
Partidul Naţional Roman
Partidul Muncii
Mişcarea social-politică “Forţa Nouă”
Partidul “Moldova Unita-Eдиная Молдова”
Partidul “Patrioţii Moldovei”
Partidul Social Democrat
Partidul Socialist din Moldova
Uniunea Centristă din Moldova
http://politicom.moldova.org/news/25-de-partide-din-cele-30-vor-participa-la-referendum-211448-rom.html
 -------------------------------------------------------------------------------------------------------

Referendum republican constituţional din 5 septembrie 2010

Conform Constituţiei (art.75), cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului, iar hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă
La 5 septembrie 2010, pentru prima dată în Republica Moldova se va desfăşura referendumul constituţional, în cadrul căruia alegătorii urmează să se expună asupra proiectului de lege pentru modificarea articolului 78 din Constituţia Republicii Moldova, care propune alegerea directă a şefului statului. Alegătorilor li se propune să răspundă la întrebarea “Sînteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”, votînd pentru una din opţiunile:
  • “Pentru”
  • “Contra”

Participanţii la referendum


  • Partidul Democrat din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”

  • Alianţa “Moldova Noastră”susţine opţiunea “Pentru”

  • Partidul Liberalsusţine opţiunea “Pentru”

  • Partidul Liberal Democrat din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”

  • Mişcarea “Acţiunea Europeană”susţine opţiunea “Pentru”

  • Partidul Popular Republicansusţine opţiunea “Pentru”

  • Partidul Naţional Liberalsusţine opţiunea “Pentru”

  • Partidul Republican din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”

  • Partidul Ecologist “Alianţa Verde” din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”

  • Partidul “Pentru Neam şi Ţară”susţine opţiunea “Pentru”

  • Partidul Umanist din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”

  • Mişcarea social-politică a Romilor din Republica Moldovasusţine opţiunea “Pentru”

  • Partidul Naţional Românsusţine opţiunea “Pentru”

  • Partidul Munciisusţine opţiunea “Pentru”

  • Partidul “Moldova Unită — Единая Молдова”susţine opţiunea “Pentru”

  • Uniunea Centristă din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”

  • Partidul Comuniştilor din Republica Moldovaindeamnă la boicotarea referendumului *

  • Mişcarea social-politică “Ravnopravie”indeamnă la boicotarea referendumului *

  • Partidul Popular Creştin Democratsusţine opţiunea “Contra” *

  • Partidul Socialiştilor din Moldova “Patria-Rodina”indeamnă la boicotarea referendumului *

  • Partidul Conservatorsusţine opţiunea “Contra” *

  • Mişcarea social-politică “Forţa Nouă”susţine opţiunea “Contra” **

  • Partidul “Patrioţii Moldovei”susţine opţiunea “Contra”

  • Partidul Social Democratindeamnă la boicotarea referendumului

  • Partidul Socialist din Moldovanu şi-a expus opţiunea
* La momentul înregistrării în calitate de participant la referendum nu a expus oficial poziţia, însă pledează public pentru opţiunea respectivă.

** La momentul înregistrării în calitate de participant la referendum nu a expus oficial poziţia, însă pledează public pentru opţiunea respectivă, argumentînd prin faptul că modalitatea de revizuire a Constituţiei prin referendum constituie un precedent ce poate avea consecinţe nedorite în viitor; scăderea pragului de participare ar reduce din reprezentativitatea şi legitimitatea referendumului şi a deciziilor aprobate. În anul 2000 liderul Mişcării “Forţa Nouă” a votat pentru reforma constituţională şi alegerea preşedintelui în Parlament.

Modul de desfăşurare a referendumului

La 18 iunie 2010, Parlamentul a adoptat modificări şi completări în Codul electoral, inclusiv cu privire la referendumul republican constituţional:
  • s-a stabilit că referendumului republican poate fi supusă şi revizuirea Constituţiei Republicii Moldova (art.146);
  • este micşorat termenul de restricţie pentru desfăşurarea referendumului republican: de la 120 de zile — la 60 de zile înainte sau după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare şi locale generale (art.145);
  • a fost redus pragul de participare la referendumul constituţional (art.171): de la 3/5 la 1/3 din numărul alegătorilor (persoanelor înscrise în listele electorale);
  • a fost redus numărul de voturi necesar pentru ca hotărîrea (legea) supusă referendumului să fie considerată adoptată (art.168): de la 1/2 din numărul total al alegătorilor — la majoritatea alegătorilor care au participat la referendum.
Organizarea şi desfăşurarea referendumului republican este asemănătoare alegerilor generale:
  • Comisia Electorală Centrală este principalul organ responsabil de pregătirea şi executarea acţiunilor electorale;
  • teritoriul ţării se împarte în circumscripţii electorale administrative (de nivelul întîi şi doi) şi în secţii de votare. De asemenea, se deschid secţii de votare şi peste hotare (în misiunile diplomatice, dar şi în afara acestora);
  • se formează organe electorale (consilii de circumscripţie şi birouri ale secţiilor de votare);
  • se întocmesc liste electorale, inclusiv pentru cetăţenii cu drept de vot aflaţi peste hotarele ţării;
  • la referendum partidele politice nu sînt înregistrate drept concurenţi electorali, însă acestea se pot înregistra în calitate de participanţi la referendum, CEC solicitîndu-le să se expună dacă vor opta: “pentru” sau “contra”;
  • în mass-media publică şi privată poate fi plasată publicitate (gratuit şi/sau contra plată), se organizează dezbateri privind problema supusă referendumului;
  • procesul electoral poate fi monitorizat de observatori naţionali şi internaţionali, de către reprezentanţii mass-media;
  • cetăţenii votează în baza actelor de identitate stabilite de Codul electoral (aceleaşi ca şi la alegeri), peste hotare fiind posibilă votarea doar cu paşaport sau livret de marinar;
  • votarea are loc într-o singură zi, între orele 07:00–21:00 (e posibilă şi prelungirea votării cu cel mult 2 ore, la anumite secţii de votare);
  • totalizarea rezultatelor referendumului republican se efectuează de CEC în termen de 5 zile.
După desfăşurarea referendumului, rezultatele acestuia urmează a fi confirmate de Curtea Constituţională în termen de 10 zile de la primirea actelor de la CEC, iar în cazul că Legea supusă referendumului constituţional este adoptată, aceasta devine lege constituţională şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Contextul referendumului constituţional din 5 septembrie 2010

După alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi alegerile anticipate din 29 iulie 2009 Parlamentul urma să aleagă în funcţie Preşedintele Republicii Moldova, însă în anul 2009 au eşuat toate cele patru 4 tentative de alegere a şefului statului pe cale parlamentară.
Pe fundalul acuzaţiilor reciproce dintre putere (Alianţa pentru Integrare Europeană) şi opoziţie (PCRM), în perioada ce a urmat (decembrie 2009 — iulie 2010) au fost întreprinse diverse tentative de soluţionare a situaţiei: • modificări şi interpretări de legi; • adresări la Curtea Constituţională, pentru solicitarea unor interpretări şi clarificări; • formarea unei Comisii constituţionale care trebuia să elaboreze modificări în Constituţie; • elaborarea uni nou text al Constituţiei; • elaborarea şi înregistrarea unor proiecte de legi privind modificarea Constituţiei la capitolul modalităţii de alegere a şefului statului (direct sau indirect, cu scăderea succesivă a numărului minim de voturi necesar); • implicarea structurilor internaţionale pentru mediere în conflict (Consiliul Europei, Comisia de la Veneţia, UE). Încercările de soluţionare a crizei politice pe cale parlamentară sau fără a modifica cadrul constituţional şi legal existent nu s-au soldat cu rezultate pozitive, ambele părţi (puterea şi opoziţia) rămînînd pe poziţii şi abordări diferite. Negocierile cu mediatorii externi şi în cadrul alianţei de guvernare au condus la o soluţie care poate fi numită “extremă”: implicarea directă a cetăţenilor ţării, prin declararea referendumului constituţional.
6 iulie 2010 Curtea Constituţională a avizat pozitiv iniţiativa de revizuire a art.78 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum constituţional, iar la 7 iulie 2010 legislativul a adoptat Hotărîrea privind desfăşurarea referendumului republican constituţional, care a fost stabilit pentru data de 5 septembrie 2010.

mercoledì 28 luglio 2010

Pentru prima dată moldovenii se vor putea înregistra on-line pentru a participa la alegeri.

CEC
Comisia Electorală Centrală a făcut public astăzi modul în care cetăţenii moldoveni de peste hotare se pot înregistra pentru a participa la referendumul din 5 septembrie. Ei trebuie doar să completeze un formular online pe site-ul www.votează.md
Moldovenii vor trebui să semneze şi o declaraţie pe propria răspundere prin care se angajează să ofere date autentice. Înregistrarea nu este obligatorie, iar datele vor rămâne confidenţiale, promite secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. El spune că după înregistrare, va putea fi stabilit cu aproximaţie numărul alegătorilor din ţările unde se află cei mai mulţi moldoveni. Guvernul a anunţat deja că pentru referendum vor fi deschise 80 de secţii de votare în 27 de state, cu 47 de secţii mai mult decât la ultimele alegeri.

martedì 27 luglio 2010


"Linie fierbinte” pentru referendum.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a instituit o „linie firbinte” – 080008888 – la care alegătorii pot afla mai multe informaţii despre procedura de votare la referendumul din 5 septembrie, iar cetăţenii aflaţi peste hotarele ţării pot suna la numărul +373 22 540488
CEC ţine să specifice că la aceste numere de telefon nu pot fi depuse contestaţii sau făcute plângeri. Linia telefonică va funcţiona de astăzi până în data de 4 septembrie, între orele 8:00-17:00, cu pauză între 12:00 şi 13:00

http://hotnews.md/articles/view.hot?id=3794

 

"Eliberatorii": Căraţi-vă în România!

Pe strada Ion Creangă 82/1 din oraşul Chişinău, s-a întâmplat un fapt ieşit din comun: persoane în vârstă, vorbitori de limbă rusă, încă din anul trecut, după 7 aprilie, au declanşat o campanie agresivă contra copiilor şi adolescenţilor care locuiesc în clădirile din preajmă şi care, chipurile, îi împiedică să ducă un trai liniştit din simplul fapt că-i aud vorbind limba română. "Убирайтесь в Румынию!" (Căraţi-vă în România!) le-au spus cu text deschis nişte femei în vârstă. O habă de vreme, acestea au tăcut, iar acum au revenit iar la ”atac”. Oare de ce? Se apropie alegerile sau au altceva le-a determinat să se reactiveze?..
De remarcat, că vizavi de această clădire, prin decizia primăriei, au fost instalate nişte bănci pe care locuitorii din preajmă, în zilele de vară, se aşează să se recreeze. Tot aici, la vreo zece paşi, este şi un stadion unde mai mulţi tineri joacă fotbal, iarnă şi vară, uneori până la ore târzii. Ei bine, nimeni nu-i ”deranjează” atât de mult pe rusofonii de vârsta a treia, cum îi deranjează tinerii vorbitori de limbă română, care vin şi ei să se recreeze, mai ales în aceste zile caniculare. Orice ar face ei – râd sau vorbesc, este calificat drept ”deranj şi gălăgie”.

Pe data de 25 iulie, de exemplu, ”conflictul” între părţi s-a soldat cu replici dure, fiindcă nici adolescenţii nu au tăcut, spunându-le rusofonilor: ”Când dumneavoastră, ani de-a rândul, organizaţi petreceri cu băuturi, baian şi ciastuşki până la ore târzii (şi asemenea petreceri, cu adevărat au loc. n.a.) nimeni din alte clădiri nu v-a spus nimic, chiar dacă nu ne conveneau”. Argumentul nu i-a convins pe rusofoni, aşa că ei azi,  26 iulie, au purces la un act nemaiântâlnit: cu de la sine putere au dezgropat băncile instalate de autorităţi, crezând că astfel rezolvă problema sau, cel puţin, n-o să-i mai vadă şi, important, n-o să-i mai audă pe adolescenţi, pălăvrăgind în limba română, atât de nesuferită pentru urechile dumnealor, deprinşi să se audă vorbindu-se în preajmă doar într-o singură limbă – cea rusă. Deşi autorităţile publice locale au fost atenţionate asupra acestui gest ”nepoliticos” din partea unor locatari de pe strada Ion Creangă 82/1, deocamdată nu s-a întreprins nimic. ”Noi nu facem politică”, s-a exprimat o funcţionară a preturii sectorului Buiucani. Mă doare şi pe mine,dar ce să facem?!”, a zis dumneaei.”De ce rusofonii -”eliberatori” pot face politică, alungându-ne copiii în România şi atenţionându-i că, ”noi, comuniştii, am putea reveni la putere şi atunci veţi vedea  voi…”, i-am spus, la rându-mi, funcţionarei. ”Fiindcă noi suntem… moldoveni şi nu ştim să ne apărăm”, a zis cu durere în glas funcţionara.
De fapt, ce-ar trebui să vedem? mă întreb ca jurnalistă, dar şi ca cetăţeană a urbei. Oare cei care se consideră până în prezent ”eliberatorii” noştri îşi imaginează că se mai poate reveni la 28 iunie 1940, la ”eliberarea” de după 1944, la deportări masive şi la tot ce a urmat după instalarea regimului totalitar comunist? Probabil, fiindcă, trebuie să spunem, regimul lui Voronin din ultimii 8 ani i-a reactivat pe unii comunişti, pe foştii activişti de partid, aflaţi acum la pensie şi întruniţi în diverse asociaţii ale veteranilor,  care glorifică, prin acţiunile lor, timpurile de odinioară. Chiar dacă încearcă să se manifeste prin activităţi concertistice, comemorări de tot felul –9 mai, 15 iunie, 2 iulie, 7 noiembrie etc., pe care de cele mai multe ori le desfăşoară în incinta bibliotecii publice ”Târgovişte”, unde li se oferă spaţiul cu multă generozitate, acestor asociaţii tot la trecut le este gândul. De exemplu, de ziua Poetului Naţional biblioteca ”Târgovişte” a răsunat de cântece ruseşti, cum ar fi ”Katiuşa” şi altele de felul acesta. Și dacă această ”nostalgie” după trecutul sovietic mai poate fi ”trecută cu vederea”, agresiunea făţişă, nedisimulată faţă de adolescenţii care vorbesc în limba română este o încălcare gravă a drepturilor şi trebuie pedepsită ca atare.
Autor: Larisa Ungureanu
Sursa:
http://hotnews.md/articles/view.hot?id=3786

lunedì 19 luglio 2010

Guvernul deschide 79 de secții de vot peste hotare, dintre care 20 în Italia.

79 de secții de vot peste hotarele țării pentru Referendum, pentru care ar urma să fie alocate 120 mii euro. Informația a fost făcută publică de către premierul Vlad Filat într-o conferință de presă.

Guvernul va deschide sectii de vot, pentru Referendum, în felul următor:

Federația Rusă - 6 secții de vot;
Franta - 3 secții de vot;
SUA și Canada - 6 secții de vot;
Germania - 4 secții de vot;
Romania - 5 secții de vot;
Marea Britanie și Irlanda - 4 secții de vot;
Spania - 3 secții de vot;
Portugalia - 4 secții de vot;
Cipru - 1 secție de vot.
Grecia - 4 secții de vot;
Italia - 20 secții de vot.

Fiecare secție de vot va fi formată din 7 persoane, dintre care un președinte, o persoană de la Comisia Electorală Centrală și alți cinci reprezentanți de la fiecare dintre partidele politice parlamentare, care au fracțiune în Parlament.
UNIMEDIA amintește că la alegerile parlamentare anterioare, peste hotare erau deschise 32 de secții de vot. După deschiderea noilor secții de vot, peste hotare vor exista 79 de secții de vot, asta dacă inițiativa va fi acceptată și de țările gazdă.
Potrivit premierului Flat, cele 120 mii euro vor fi oferite de către partenerii de dezvoltare ai R. Moldova.

Sursa:
http://unimedia.md/?mod=news&id=21432

venerdì 16 luglio 2010

Republica Moldova rămâne independentă. 

Originalul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, restabilită după ce ars în timpul evenimentelor din aprilie 2009, a fost transmisă Aparatului Parlamentului pentru păstrare. Pe documentul restabilit sunt 271 de semnături, cea din 1991 fiind semnată de 278 de deputaţi. Liderul Asociaţiei „Parlamentul 90”, Pantelei Sandulachi, spune că au refuzat să-şi pună repetat semnătura câţiva deputaţi comunişti şi doi foşti deputaţi din regiunea transnistreană, transmite Info-Prim Neo. 

Procedura de transmitere a Declaraţiei de Independenţă spre păstrare Parlamentului a avut loc în dimineaţa zilei de vineri, 16 iulie. Documentul a fost restabilit printr-o hotărâre specială a legislativului, iar semnăturile deputaţilor din primul Parlament au fost repuse în cadrul unei şedinţe speciale la 26 aprilie curent. Semnarea declaraţiei a continuat pe la casele deputaţilor care nu se puteau deplasa, iar semnăturile celor care nu mai sunt în viaţă au fost scanate. 
Directorul Aparatului Parlamentului, Adrian Fetescu, a spus că la o şedinţă a Biroului Permanent al Parlamentului se va decide unde va fi păstrată Declaraţia. Anterior preşedintele interimar Mihai Ghimpu a spus că Parlamentul urma să dea comandă pentru un safeu în care să nu pătrundă focul. 
Liderul Asociaţiei „Parlamentul 90”, Pantelei Sandulachi, a spus că o copie absolut identică a Declaraţiei de Independenţă şi pixul cu care au fost repuse semnăturile vor fi transmise spre păstrare Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie al Moldovei în ajunul Zilei Independenţei din 27 august. 
Mihai Ghimpu a acceptat un demers al Asociaţiei „Parlamentul 90” prin care s-a cerut ca în holul clădirii Parlamentului, care în prezent este în reconstrucţie, să fie afişat documentul. 
Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova a ars în timpul evenimentelor violente din 7 aprilie.
Autor: Info-Prim Neo Sursa: info-prim.md
http://hotnews.md/articles/view.hot?id=3592