Info inregistrare pentrut referendum:

http://formular.voteaza.md/index.php

Pentru prima dată moldovenii se vor putea înregistra on-line pentru a participa la alegeri.

CEC

Imaginea 1/1

Comisia Electorală Centrală a făcut public astăzi modul în care cetăţenii moldoveni de peste hotare se pot înregistra pentru a participa la referendumul din 5 septembrie. Ei trebuie doar să completeze un formular online pe site-ul www.votează.md
Moldovenii vor trebui să semneze şi o declaraţie pe propria răspundere prin care se angajează să ofere date autentice. Înregistrarea nu este obligatorie, iar datele vor rămâne confidenţiale, promite secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. El spune că după înregistrare, va putea fi stabilit cu aproximaţie numărul alegătorilor din ţările unde se află cei mai mulţi moldoveni. Guvernul a anunţat deja că pentru referendum vor fi deschise 80 de secţii de votare în 27 de state, cu 47 de secţii mai mult decât la ultimele alegeri.

"Linie fierbinte” pentru referendum.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a instituit o „linie firbinte” – 080008888 – la care alegătorii pot afla mai multe informaţii despre procedura de votare la referendumul din 5 septembrie, iar cetăţenii aflaţi peste hotarele ţării pot suna la numărul +373 22 540488

CEC ţine să specifice că la aceste numere de telefon nu pot fi depuse contestaţii sau făcute plângeri. Linia telefonică va funcţiona de astăzi până în data de 4 septembrie, între orele 8:00-17:00, cu pauză între 12:00 şi 13:00. 

http://hotnews.md/articles/view.hot?id=3794

 

"Eliberatorii": Căraţi-vă în România!

Pe strada Ion Creangă 82/1 din oraşul Chişinău, s-a întâmplat un fapt ieşit din comun: persoane în vârstă, vorbitori de limbă rusă, încă din anul trecut, după 7 aprilie, au declanşat o campanie agresivă contra copiilor şi adolescenţilor care locuiesc în clădirile din preajmă şi care, chipurile, îi împiedică să ducă un trai liniştit din simplul fapt că-i aud vorbind limba română. "Убирайтесь в Румынию!" (Căraţi-vă în România!) le-au spus cu text deschis nişte femei în vârstă. O habă de vreme, acestea au tăcut, iar acum au revenit iar la ”atac”. Oare de ce? Se apropie alegerile sau au altceva le-a determinat să se reactiveze?..
De remarcat, că vizavi de această clădire, prin decizia primăriei, au fost instalate nişte bănci pe care locuitorii din preajmă, în zilele de vară, se aşează să se recreeze. Tot aici, la vreo zece paşi, este şi un stadion unde mai mulţi tineri joacă fotbal, iarnă şi vară, uneori până la ore târzii. Ei bine, nimeni nu-i ”deranjează” atât de mult pe rusofonii de vârsta a treia, cum îi deranjează tinerii vorbitori de limbă română, care vin şi ei să se recreeze, mai ales în aceste zile caniculare. Orice ar face ei – râd sau vorbesc, este calificat drept ”deranj şi gălăgie”.
Pe data de 25 iulie, de exemplu, ”conflictul” între părţi s-a soldat cu replici dure, fiindcă nici adolescenţii nu au tăcut, spunându-le rusofonilor: ”Când dumneavoastră, ani de-a rândul, organizaţi petreceri cu băuturi, baian şi ciastuşki până la ore târzii (şi asemenea petreceri, cu adevărat au loc. n.a.) nimeni din alte clădiri nu v-a spus nimic, chiar dacă nu ne conveneau”. Argumentul nu i-a convins pe rusofoni, aşa că ei azi,  26 iulie, au purces la un act nemaiântâlnit: cu de la sine putere au dezgropat băncile instalate de autorităţi, crezând că astfel rezolvă problema sau, cel puţin, n-o să-i mai vadă şi, important, n-o să-i mai audă pe adolescenţi, pălăvrăgind în limba română, atât de nesuferită pentru urechile dumnealor, deprinşi să se audă vorbindu-se în preajmă doar într-o singură limbă – cea rusă. Deşi autorităţile publice locale au fost atenţionate asupra acestui gest ”nepoliticos” din partea unor locatari de pe strada Ion Creangă 82/1, deocamdată nu s-a întreprins nimic. ”Noi nu facem politică”, s-a exprimat o funcţionară a preturii sectorului Buiucani. Mă doare şi pe mine,dar ce să facem?!”, a zis dumneaei.”De ce rusofonii -”eliberatori” pot face politică, alungându-ne copiii în România şi atenţionându-i că, ”noi, comuniştii, am putea reveni la putere şi atunci veţi vedea  voi…”, i-am spus, la rându-mi, funcţionarei. ”Fiindcă noi suntem… moldoveni şi nu ştim să ne apărăm”, a zis cu durere în glas funcţionara.
De fapt, ce-ar trebui să vedem? mă întreb ca jurnalistă, dar şi ca cetăţeană a urbei. Oare cei care se consideră până în prezent ”eliberatorii” noştri îşi imaginează că se mai poate reveni la 28 iunie 1940, la ”eliberarea” de după 1944, la deportări masive şi la tot ce a urmat după instalarea regimului totalitar comunist? Probabil, fiindcă, trebuie să spunem, regimul lui Voronin din ultimii 8 ani i-a reactivat pe unii comunişti, pe foştii activişti de partid, aflaţi acum la pensie şi întruniţi în diverse asociaţii ale veteranilor,  care glorifică, prin acţiunile lor, timpurile de odinioară. Chiar dacă încearcă să se manifeste prin activităţi concertistice, comemorări de tot felul –9 mai, 15 iunie, 2 iulie, 7 noiembrie etc., pe care de cele mai multe ori le desfăşoară în incinta bibliotecii publice ”Târgovişte”, unde li se oferă spaţiul cu multă generozitate, acestor asociaţii tot la trecut le este gândul. De exemplu, de ziua Poetului Naţional biblioteca ”Târgovişte” a răsunat de cântece ruseşti, cum ar fi ”Katiuşa” şi altele de felul acesta. Și dacă această ”nostalgie” după trecutul sovietic mai poate fi ”trecută cu vederea”, agresiunea făţişă, nedisimulată faţă de adolescenţii care vorbesc în limba română este o încălcare gravă a drepturilor şi trebuie pedepsită ca atare.

Autor: Larisa Ungureanu
Sursa: http://hotnews.md/articles/view.hot?id=3786

Guvernul deschide 79 de secții de vot peste hotare, dintre care 20 în Italia.

79 de secții de vot peste hotarele țării pentru Referendum, pentru care ar urma să fie alocate 120 mii euro. Informația a fost făcută publică de către premierul Vlad Filat într-o conferință de presă.

Guvernul va deschide sectii de vot, pentru Referendum, în felul următor:

Federația Rusă - 6 secții de vot;
Franta - 3 secții de vot;
SUA și Canada - 6 secții de vot;
Germania - 4 secții de vot;
Romania - 5 secții de vot;
Marea Britanie și Irlanda - 4 secții de vot;
Spania - 3 secții de vot;
Portugalia - 4 secții de vot;
Cipru - 1 secție de vot.
Grecia - 4 secții de vot;
Italia - 20 secții de vot.

Fiecare secție de vot va fi formată din 7 persoane, dintre care un președinte, o persoană de la Comisia Electorală Centrală și alți cinci reprezentanți de la fiecare dintre partidele politice parlamentare, care au fracțiune în Parlament.
UNIMEDIA amintește că la alegerile parlamentare anterioare, peste hotare erau deschise 32 de secții de vot. După deschiderea noilor secții de vot, peste hotare vor exista 79 de secții de vot, asta dacă inițiativa va fi acceptată și de țările gazdă.
Potrivit premierului Flat, cele 120 mii euro vor fi oferite de către partenerii de dezvoltare ai R. Moldova.

Sursa:

http://unimedia.md/?mod=news&id=21432

Republica Moldova rămâne independentă. 

Originalul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, restabilită după ce ars în timpul evenimentelor din aprilie 2009, a fost transmisă Aparatului Parlamentului pentru păstrare. Pe documentul restabilit sunt 271 de semnături, cea din 1991 fiind semnată de 278 de deputaţi. Liderul Asociaţiei „Parlamentul 90”, Pantelei Sandulachi, spune că au refuzat să-şi pună repetat semnătura câţiva deputaţi comunişti şi doi foşti deputaţi din regiunea transnistreană, transmite Info-Prim Neo. 

Procedura de transmitere a Declaraţiei de Independenţă spre păstrare Parlamentului a avut loc în dimineaţa zilei de vineri, 16 iulie. Documentul a fost restabilit printr-o hotărâre specială a legislativului, iar semnăturile deputaţilor din primul Parlament au fost repuse în cadrul unei şedinţe speciale la 26 aprilie curent. Semnarea declaraţiei a continuat pe la casele deputaţilor care nu se puteau deplasa, iar semnăturile celor care nu mai sunt în viaţă au fost scanate. 
Directorul Aparatului Parlamentului, Adrian Fetescu, a spus că la o şedinţă a Biroului Permanent al Parlamentului se va decide unde va fi păstrată Declaraţia. Anterior preşedintele interimar Mihai Ghimpu a spus că Parlamentul urma să dea comandă pentru un safeu în care să nu pătrundă focul. 
Liderul Asociaţiei „Parlamentul 90”, Pantelei Sandulachi, a spus că o copie absolut identică a Declaraţiei de Independenţă şi pixul cu care au fost repuse semnăturile vor fi transmise spre păstrare Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie al Moldovei în ajunul Zilei Independenţei din 27 august. 
Mihai Ghimpu a acceptat un demers al Asociaţiei „Parlamentul 90” prin care s-a cerut ca în holul clădirii Parlamentului, care în prezent este în reconstrucţie, să fie afişat documentul. 
Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova a ars în timpul evenimentelor violente din 7 aprilie.

Autor: Info-Prim Neo Sursa: info-prim.md

http://hotnews.md/articles/view.hot?id=3592