"Linie fierbinte” pentru referendum.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a instituit o „linie firbinte” – 080008888 – la care alegătorii pot afla mai multe informaţii despre procedura de votare la referendumul din 5 septembrie, iar cetăţenii aflaţi peste hotarele ţării pot suna la numărul +373 22 540488

CEC ţine să specifice că la aceste numere de telefon nu pot fi depuse contestaţii sau făcute plângeri. Linia telefonică va funcţiona de astăzi până în data de 4 septembrie, între orele 8:00-17:00, cu pauză între 12:00 şi 13:00. 

http://hotnews.md/articles/view.hot?id=3794

 

"Eliberatorii": Căraţi-vă în România!

Pe strada Ion Creangă 82/1 din oraşul Chişinău, s-a întâmplat un fapt ieşit din comun: persoane în vârstă, vorbitori de limbă rusă, încă din anul trecut, după 7 aprilie, au declanşat o campanie agresivă contra copiilor şi adolescenţilor care locuiesc în clădirile din preajmă şi care, chipurile, îi împiedică să ducă un trai liniştit din simplul fapt că-i aud vorbind limba română. "Убирайтесь в Румынию!" (Căraţi-vă în România!) le-au spus cu text deschis nişte femei în vârstă. O habă de vreme, acestea au tăcut, iar acum au revenit iar la ”atac”. Oare de ce? Se apropie alegerile sau au altceva le-a determinat să se reactiveze?..
De remarcat, că vizavi de această clădire, prin decizia primăriei, au fost instalate nişte bănci pe care locuitorii din preajmă, în zilele de vară, se aşează să se recreeze. Tot aici, la vreo zece paşi, este şi un stadion unde mai mulţi tineri joacă fotbal, iarnă şi vară, uneori până la ore târzii. Ei bine, nimeni nu-i ”deranjează” atât de mult pe rusofonii de vârsta a treia, cum îi deranjează tinerii vorbitori de limbă română, care vin şi ei să se recreeze, mai ales în aceste zile caniculare. Orice ar face ei – râd sau vorbesc, este calificat drept ”deranj şi gălăgie”.
Pe data de 25 iulie, de exemplu, ”conflictul” între părţi s-a soldat cu replici dure, fiindcă nici adolescenţii nu au tăcut, spunându-le rusofonilor: ”Când dumneavoastră, ani de-a rândul, organizaţi petreceri cu băuturi, baian şi ciastuşki până la ore târzii (şi asemenea petreceri, cu adevărat au loc. n.a.) nimeni din alte clădiri nu v-a spus nimic, chiar dacă nu ne conveneau”. Argumentul nu i-a convins pe rusofoni, aşa că ei azi,  26 iulie, au purces la un act nemaiântâlnit: cu de la sine putere au dezgropat băncile instalate de autorităţi, crezând că astfel rezolvă problema sau, cel puţin, n-o să-i mai vadă şi, important, n-o să-i mai audă pe adolescenţi, pălăvrăgind în limba română, atât de nesuferită pentru urechile dumnealor, deprinşi să se audă vorbindu-se în preajmă doar într-o singură limbă – cea rusă. Deşi autorităţile publice locale au fost atenţionate asupra acestui gest ”nepoliticos” din partea unor locatari de pe strada Ion Creangă 82/1, deocamdată nu s-a întreprins nimic. ”Noi nu facem politică”, s-a exprimat o funcţionară a preturii sectorului Buiucani. Mă doare şi pe mine,dar ce să facem?!”, a zis dumneaei.”De ce rusofonii -”eliberatori” pot face politică, alungându-ne copiii în România şi atenţionându-i că, ”noi, comuniştii, am putea reveni la putere şi atunci veţi vedea  voi…”, i-am spus, la rându-mi, funcţionarei. ”Fiindcă noi suntem… moldoveni şi nu ştim să ne apărăm”, a zis cu durere în glas funcţionara.
De fapt, ce-ar trebui să vedem? mă întreb ca jurnalistă, dar şi ca cetăţeană a urbei. Oare cei care se consideră până în prezent ”eliberatorii” noştri îşi imaginează că se mai poate reveni la 28 iunie 1940, la ”eliberarea” de după 1944, la deportări masive şi la tot ce a urmat după instalarea regimului totalitar comunist? Probabil, fiindcă, trebuie să spunem, regimul lui Voronin din ultimii 8 ani i-a reactivat pe unii comunişti, pe foştii activişti de partid, aflaţi acum la pensie şi întruniţi în diverse asociaţii ale veteranilor,  care glorifică, prin acţiunile lor, timpurile de odinioară. Chiar dacă încearcă să se manifeste prin activităţi concertistice, comemorări de tot felul –9 mai, 15 iunie, 2 iulie, 7 noiembrie etc., pe care de cele mai multe ori le desfăşoară în incinta bibliotecii publice ”Târgovişte”, unde li se oferă spaţiul cu multă generozitate, acestor asociaţii tot la trecut le este gândul. De exemplu, de ziua Poetului Naţional biblioteca ”Târgovişte” a răsunat de cântece ruseşti, cum ar fi ”Katiuşa” şi altele de felul acesta. Și dacă această ”nostalgie” după trecutul sovietic mai poate fi ”trecută cu vederea”, agresiunea făţişă, nedisimulată faţă de adolescenţii care vorbesc în limba română este o încălcare gravă a drepturilor şi trebuie pedepsită ca atare.

Autor: Larisa Ungureanu
Sursa: http://hotnews.md/articles/view.hot?id=3786