25 de partide din cele 30 vor participa la referendum.
De Victoria Ungureanu
Au fost înregistrate 25 de partidi din cele 30 la Ministerul de Justiţie, care ar confirma faptul că vor vor participa în campania electorală pentru referendumul republican constituţional din 5 septembrie.
Din numărul total de formaţiuni înregistrate în campania electorala, 16 partide şi-au expus opţiunea “Pentru” alegerea preşedintelui de popor şi unul - “Contra”. 5 partide nu şi-au exprimat nicio opţiune, iar alte 3 au declarat ca vor îndemna alegătorii sa nu participe la referendum.
Din cele 5 formaţiuni politice care nu s-au înregistrat în campania pentru plebiscit sunt : Partidul Agrar din Moldova, Partidul Legii şi Dreptăţii, Mişcarea Profesioniştilor “Speranţa-Надежда”, Noul Partid Naţional Moldovenesc şi Partidul European.
La Comisia Electorala Centrala s-au înregistrat în calitate de participanti urmatoarele formaţiuni:
Partidul Democrat
Alianţa Moldova Noastră
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova
Partidul Liberal
Mişcarea social-politică “Ravnopravie”
Partidul Liberal Democrat din Moldova
Mişcarea Acţiunea Europeană
Partidul Popular Creştin-Democrat
Partidul Popular Republican
Partidul Naţional Liberal
Partidul Socialiştilor “Patria-Rodina”
Partidul Republican din Moldova
Partidul Ecologist “Alianţa Verde din Moldova”
Partidul Conservator
Partidul “Pentru Neam şi Ţară”
Partidul Umanist din Moldova
Mişcarea Social-Politică a Romilor din Republica Moldova
Partidul Naţional Roman
Partidul Muncii
Mişcarea social-politică “Forţa Nouă”
Partidul “Moldova Unita-Eдиная Молдова”
Partidul “Patrioţii Moldovei”
Partidul Social Democrat
Partidul Socialist din Moldova
Uniunea Centristă din Moldova
http://politicom.moldova.org/news/25-de-partide-din-cele-30-vor-participa-la-referendum-211448-rom.html
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
Referendum republican constituţional din 5 septembrie 2010
Conform Constituţiei (art.75), cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului, iar hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă.
La 5 septembrie 2010, pentru prima dată în Republica Moldova se va desfăşura referendumul constituţional, în cadrul căruia alegătorii urmează să se expună asupra proiectului de lege pentru modificarea articolului 78 din Constituţia Republicii Moldova, care propune alegerea directă a şefului statului. Alegătorilor li se propune să răspundă la întrebarea “Sînteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”, votînd pentru una din opţiunile:
6 iulie 2010 Curtea Constituţională a avizat pozitiv iniţiativa de revizuire a art.78 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum constituţional, iar la 7 iulie 2010 legislativul a adoptat Hotărîrea privind desfăşurarea referendumului republican constituţional, care a fost stabilit pentru data de 5 septembrie 2010.
- “Pentru”
- “Contra”
Participanţii la referendum
Partidul Democrat din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”
Alianţa “Moldova Noastră”susţine opţiunea “Pentru”
Partidul Liberalsusţine opţiunea “Pentru”
Partidul Liberal Democrat din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”
Mişcarea “Acţiunea Europeană”susţine opţiunea “Pentru”
Partidul Popular Republicansusţine opţiunea “Pentru”
Partidul Naţional Liberalsusţine opţiunea “Pentru”
Partidul Republican din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”
Partidul Ecologist “Alianţa Verde” din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”
Partidul “Pentru Neam şi Ţară”susţine opţiunea “Pentru”
Partidul Umanist din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”
Mişcarea social-politică a Romilor din Republica Moldovasusţine opţiunea “Pentru”
Partidul Naţional Românsusţine opţiunea “Pentru”
Partidul Munciisusţine opţiunea “Pentru”
Partidul “Moldova Unită — Единая Молдова”susţine opţiunea “Pentru”
Uniunea Centristă din Moldovasusţine opţiunea “Pentru”
Partidul Comuniştilor din Republica Moldovaindeamnă la boicotarea referendumului *
Mişcarea social-politică “Ravnopravie”indeamnă la boicotarea referendumului *
Partidul Popular Creştin Democratsusţine opţiunea “Contra” *
Partidul Socialiştilor din Moldova “Patria-Rodina”indeamnă la boicotarea referendumului *
Partidul Conservatorsusţine opţiunea “Contra” *
Mişcarea social-politică “Forţa Nouă”susţine opţiunea “Contra” **
Partidul “Patrioţii Moldovei”susţine opţiunea “Contra”
Partidul Social Democratindeamnă la boicotarea referendumului
Partidul Socialist din Moldovanu şi-a expus opţiunea
* La momentul înregistrării în calitate de participant la referendum nu a expus oficial poziţia, însă pledează public pentru opţiunea respectivă.
** La momentul înregistrării în calitate de participant la referendum nu a expus oficial poziţia, însă pledează public pentru opţiunea respectivă, argumentînd prin faptul că modalitatea de revizuire a Constituţiei prin referendum constituie un precedent ce poate avea consecinţe nedorite în viitor; scăderea pragului de participare ar reduce din reprezentativitatea şi legitimitatea referendumului şi a deciziilor aprobate. În anul 2000 liderul Mişcării “Forţa Nouă” a votat pentru reforma constituţională şi alegerea preşedintelui în Parlament.
** La momentul înregistrării în calitate de participant la referendum nu a expus oficial poziţia, însă pledează public pentru opţiunea respectivă, argumentînd prin faptul că modalitatea de revizuire a Constituţiei prin referendum constituie un precedent ce poate avea consecinţe nedorite în viitor; scăderea pragului de participare ar reduce din reprezentativitatea şi legitimitatea referendumului şi a deciziilor aprobate. În anul 2000 liderul Mişcării “Forţa Nouă” a votat pentru reforma constituţională şi alegerea preşedintelui în Parlament.
Modul de desfăşurare a referendumului
La 18 iunie 2010, Parlamentul a adoptat modificări şi completări în Codul electoral, inclusiv cu privire la referendumul republican constituţional:
- s-a stabilit că referendumului republican poate fi supusă şi revizuirea Constituţiei Republicii Moldova (art.146);
- este micşorat termenul de restricţie pentru desfăşurarea referendumului republican: de la 120 de zile — la 60 de zile înainte sau după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare şi locale generale (art.145);
- a fost redus pragul de participare la referendumul constituţional (art.171): de la 3/5 la 1/3 din numărul alegătorilor (persoanelor înscrise în listele electorale);
- a fost redus numărul de voturi necesar pentru ca hotărîrea (legea) supusă referendumului să fie considerată adoptată (art.168): de la 1/2 din numărul total al alegătorilor — la majoritatea alegătorilor care au participat la referendum.
- Comisia Electorală Centrală este principalul organ responsabil de pregătirea şi executarea acţiunilor electorale;
- teritoriul ţării se împarte în circumscripţii electorale administrative (de nivelul întîi şi doi) şi în secţii de votare. De asemenea, se deschid secţii de votare şi peste hotare (în misiunile diplomatice, dar şi în afara acestora);
- se formează organe electorale (consilii de circumscripţie şi birouri ale secţiilor de votare);
- se întocmesc liste electorale, inclusiv pentru cetăţenii cu drept de vot aflaţi peste hotarele ţării;
- la referendum partidele politice nu sînt înregistrate drept concurenţi electorali, însă acestea se pot înregistra în calitate de participanţi la referendum, CEC solicitîndu-le să se expună dacă vor opta: “pentru” sau “contra”;
- în mass-media publică şi privată poate fi plasată publicitate (gratuit şi/sau contra plată), se organizează dezbateri privind problema supusă referendumului;
- procesul electoral poate fi monitorizat de observatori naţionali şi internaţionali, de către reprezentanţii mass-media;
- cetăţenii votează în baza actelor de identitate stabilite de Codul electoral (aceleaşi ca şi la alegeri), peste hotare fiind posibilă votarea doar cu paşaport sau livret de marinar;
- votarea are loc într-o singură zi, între orele 07:00–21:00 (e posibilă şi prelungirea votării cu cel mult 2 ore, la anumite secţii de votare);
- totalizarea rezultatelor referendumului republican se efectuează de CEC în termen de 5 zile.
Contextul referendumului constituţional din 5 septembrie 2010
După alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi alegerile anticipate din 29 iulie 2009 Parlamentul urma să aleagă în funcţie Preşedintele Republicii Moldova, însă în anul 2009 au eşuat toate cele patru 4 tentative de alegere a şefului statului pe cale parlamentară.
Pe fundalul acuzaţiilor reciproce dintre putere (Alianţa pentru Integrare Europeană) şi opoziţie (PCRM), în perioada ce a urmat (decembrie 2009 — iulie 2010) au fost întreprinse diverse tentative de soluţionare a situaţiei: • modificări şi interpretări de legi; • adresări la Curtea Constituţională, pentru solicitarea unor interpretări şi clarificări; • formarea unei Comisii constituţionale care trebuia să elaboreze modificări în Constituţie; • elaborarea uni nou text al Constituţiei; • elaborarea şi înregistrarea unor proiecte de legi privind modificarea Constituţiei la capitolul modalităţii de alegere a şefului statului (direct sau indirect, cu scăderea succesivă a numărului minim de voturi necesar); • implicarea structurilor internaţionale pentru mediere în conflict (Consiliul Europei, Comisia de la Veneţia, UE). Încercările de soluţionare a crizei politice pe cale parlamentară sau fără a modifica cadrul constituţional şi legal existent nu s-au soldat cu rezultate pozitive, ambele părţi (puterea şi opoziţia) rămînînd pe poziţii şi abordări diferite. Negocierile cu mediatorii externi şi în cadrul alianţei de guvernare au condus la o soluţie care poate fi numită “extremă”: implicarea directă a cetăţenilor ţării, prin declararea referendumului constituţional.6 iulie 2010 Curtea Constituţională a avizat pozitiv iniţiativa de revizuire a art.78 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum constituţional, iar la 7 iulie 2010 legislativul a adoptat Hotărîrea privind desfăşurarea referendumului republican constituţional, care a fost stabilit pentru data de 5 septembrie 2010.
Nessun commento:
Posta un commento